Rechizitoriul unei fraude de 1 milion de lei din bani europeni. Cum s-au falsificat documentele pentru construirea unui centru de afaceri

O clădire veche din centrul Zalăului, cumpărată în urmă cu mai bine de 10 ani de un cunoscut notar local şi soţia lui, trebuia să fie transformată, cu bani europeni, într-un centru de afaceri. În realitate, susţin procurorii DNA, scopul beneficiarului a fost obţinerea ilegală a finanţării din bugetul UE.

Administratorii a două firme din Zalău, un cunoscut notar din oraş, precum şi societăţile deţinute de către aceştia au fost trimise în judecată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, într-un dosar de fraudă cu bani europeni, valoarea prejudiciului apropiindu-se de 1 milion de lei.

Potrivit rechizitoriului, neregulile constatate vizează amenajarea unui centru de afaceri în centrul Zalăului, printr-un proiect de aproape 4 milioane de lei, din care cel mult 1,85 milioane de lei, finanţare nerambursabilă. Contractul a fost semnat în octombrie 2012, între SC Sim Consulting SRL, administrată de Sonia Crecan, şi Ministerul Dezvoltării Regionale, cu o perioadă de implementare de 17 luni. Ulterior, perioada a fost prelungită, prin acte adiţionale, la 37 de luni şi 19 zilem dar nu mai târziu de 31 decembrie 2015.

Ofertă de construcţii la o firmă de creştere a bovinelor

Pentru achiziţia de lucrări de construcţii, firma amintită a urmat procedura cererii de oferte, transmiţând invitaţii de participare către patru companii, trei dintre ele - una de instalaţii electrice, una de comerţ al materialului lemnos şi o alta de creştere a bovinelor, acceptând să-şi depună ofertele. Două dintre oferte au fost întocmite în întregime de beneficiar, iar cea de-a treia, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, a fost întocmită tot de beneficiar. Totul cu pentru ca Ianus SRL, firma de instalaţii electrice administrată de Sorin Chezan, să fie declarată câştigătoare, deşi, punctează anchetatorii, "nu avea capacitatea tehnică să efectueze lucrările de construcţii, ci doar pe cele de instalaţii electrice".

Soţii Sonia şi Ioan Crecan FOTO Facebook.com

"Din probele administrate a rezultat că procedura de achiziţie de lucrări de contrucţii a fost fraudată. Ofertele celorlalte două firme nu au fost întocmite în fapt de aceste societăţi, chiar dacă au fost semnate de reprezentanţii acestora, ci de reprezentanţii inculpatei Sim Consulting, scopul fiind acela ca SC Ianus SRL să fie declarată câştigătoarea procedurii", se arată în rechizitoriul DNA, conform căruia niciuna din cele două firme nu aveau capacitatea tehnică şi logistică să realizeze lucrările de construcţii. Sonia Crecan şi-a motivat gestul invocând urgenţa efecturii lucrărilor, expirarea autorizaţiei de construire, precum şi faptul că în urma discuţiilor cu mai multe firme, acestea nu s-au arătat interesate de a efectua lucrările de construcţii, din cauza complexităţii acestora.

Investiţie nefinalizată

În rechizitoriu se mai precizează că a existat o înţelegere frauduloasă între femeia de afaceri şi administratorul Ianus SRL, Sorin Chezan, în ceea de priveşte oferta depusă de firmă pentru achiziţia de lucrări de construcţii în cadrul proiectului, scopul fiind obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul UE. Ulterior, Sim Consulting a primit 997.921,31 lei de la autoritatea contractantă, fără a reuşi să termine investiţia până la finalul lui 2016. Sonia Crecan va da socoteală în faţa instanţei pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, iar Chezan, pentru complicitate.

Tot pentru complicitate a fost trimis în judecată şi soţul Soniei Crecan, cunoscutul notar public zălăuan Ioan Gheorghe Crecan, care ar fi sprijinit-o să fraudeze procedura pentru achiziţia de lucrări, susţine cei de la DNA. Sursa citat menţionează că el a fost cel care s-a înţeles iniţial cu Chezan în ceea ce priveşte emiterea ofertei de către Ianus SRL către beneficiarul proiectului şi "a susţinut-o moral pe Sonia să "emită" invitaţii de participare pe numele celor două firme, fiind în cunoştinţă de cauză că acestea nu sunt reale".
Dosarul se află pe rolul Curţii de Apel Cluj şi deocamdată nu a fost fixat un prim termen de judecată. În cauză, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene s-a constituit parte civilă, cu suma de 909.331,45 lei, diferenţa de 88.589,86 lei fiind recuperată de la firma amintit. Oamenii legii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile ale firmei.

Mai puteţi citi:

Abuz în serviciu, mită şi trafic de influenţă, într-un dosar cu nume grele din magistratură, poliţie şi învăţământ

Percheziţii la o companie de gaz. Procurorii vorbesc despre corupţie, fals şi uz de fals

Reţea specializată în fraudă informatică, destructurată de procurorii DIICOT. Metoda ingenioasă prin care au furat bani din bancă