Proiectul care pune în valoare trecutul culinar românesc. „E timpul să ne descoperim tradiţia şi istoria”
0Primele cărţi de bucate tipărite în Ţara Românească, Moldova şi Ardeal vor fi reeditate în toamna acestui ani, printr-un proiect ce vrea să pună în valoare trecutul culinar.
Pasionat de istoria gastronomiei româneşti şi iniţiator al primei reviste on-line dedicată acestui domeniu, jurnalistul Cosmin Dragomir a lansat, recent, un nou proiect interesant prin care vrea să pună în valoare a trecutul culinar al acestor meleaguri şi să restituie României "parte din identitatea gastronomică naţională". Pentru asta, a şters praful uitării de pe trei cărţi vechi de reţete pe care vrea să le reediteze în condiţii grafice deosebite. Demersul său vine doar câteva luni distanţă după un alt proiect îndrăzneţ, ce a presupus reeditarea, în premieră, după aproape 150 de ani, a singurei cărţi de bucate tipărite pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Cele trei volume, ce vor vedea lumina tiparului cel mai probabil în toamna acestui an, sunt strâns legate de Centenarul Marii Uniri, şi reprezintă primele cărţi de bucate tipărite în Ţara Românească, Moldova şi Ardeal. Este vorba despre cartea de bucate a Mariei Maurer (Bucureşti, 1847), "200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti" (Iaşi, 1841), de Mihail Kogălniceanu şi Constantin Negruzzi, respectiv de "Cea mai nouă carte de bucate a bucătăriei române, franceze, germâne şi magiare", supranumită şi "Bucătăreasa naţională" (Braşov, 1874), de Johann Carl Hintz (alias Hinţescu).
Colecţie de cărţi fundamentale ale gastronomiei româneşti
Cartea Mariei Maurer a fost reeditată în urmă cu peste un deceniu, în tiraj mic, şi, potrivit lui Cosmin Dragomir, nu se găseşte nici măcar prin anticariate. "Există aici un manuscris mai vechi, din epoca brâncovenească, dar care a circulat ca manuscris şi pe care avem de gând să îl republicăm în colecţie", spune el.
Şi lucrarea lui Kogălniceanu şi Negruzzi a fost reeditată, însă jurnalistul promite că această nouă variantă va fi una inedită, având prefaţa semnată de Mihai Kogălniceanu, descendent direct al celebrului paşoptist, precum şi corespondenţa culinară a lui Mihail Kogălniceanu cu surorile lui, respectiv fragmente gastronomice din operele celor doi autori.
În schimb, "Bucătăreasa naţională" se află la prima reeditare. "Cartea e scrisă în limba română, într-o epocă în care nici dincoace de munte nu aveam încă suficiente apariţii editoriale de gen. Mai mult decât atât, cărţile lui Hinţescu sunt dedicate dintru început românilor, dacă ne gândim că ele sunt publicate cu listă de prenumeranţi, din toate teritoriile locuite de români, aflate în graniţele României de azi", subliniază jurnalistul.
Profitul obţinut din vânzarea acestor lucrări va fi reinvestit în alte volume aceeaşi temă, "până când colecţia cărţilor fundamentale ale gastronomiei româneşti va căpăta consistenţa unui proiect naţional extrem de important. Acesta este singurul proiect coerent de tipărire, în colecţii, a istoriei gastronomiei româneşti", precizează Cosmin Dragomir.
"E timpul să ne descoperim tradiţia şi istoria"
În opinia sa, cunoaşterea istoriei gastronomiei este esenţială pentru redescoperirea identităţii culinare naţionale: "Nu ne putem creiona cu adevărat o identitate culinară naţională fără să cunoaştem aceste cărţi vechi, cu mâncăruri făcute pe actualul teritoriu al României, fără arheologie culinară, adică să mergem prin sate, să vorbim cu bătrânii şi să adunăm reţete, aşa cum face de ani buni sălăjeanul Mircea Groza, sau fără să scotocim în arhive. Suntem ultima ţară din Europa fără o identitate culturală asumată şi promovată ca atare. E timpul să ne descoperim tradiţia şi istoria".
Pentru a implementa proiectul editorial, jurnalistul a derulat pe platforma tesustin.ro campania de crowdfunding "Istorie pe pâine", prin intermediul căreia a reuşit să strângă în jur de 34.000 de lei, adică aproape jumătate din target. Fiecare volum va fi tipărit, într-o primă fază, în 1.500 de exemplare.
Vă mai recomandăm:
Măreţia târgului românesc în secolul al XIX-lea: „Era parte din viaţa populară“
Se încarcă comentariile...
