Percheziţii DIICOT în nord-vestul ţării. Anchetatorii verifică administratori care au prejudiciat statul cu aproape 7 milioane de lei

28 de percheziţii au loc luni, 19 octombrie, în trei judeţe din nord-vestul ţării şi în municipiul Bucureşti, în cazul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat format din cetăţeni români şi ucraineni,  specializat în săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

UPDATE

Potrivit unor surse judiciare citate de Vocea Transilvaniei, în Satu Mare, percheziţii au loc la firma controversatului om de afaceri Marius Balaji de pe strada Magnoliei din municipiul Satu Mare. Marius Balaji a fost consilier judeţean PDL şi derulează afaceri cu alcool şi produse alimentare.

Sedii de firme şi domicilii ale unor perioade fizice din judeţele Sălaj, Satu Mare şi Maramureş, dar şi din municipiul Bucureşti, au fost percheziţionate luni, 19 octombrie, de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism –Biroul Teritorial Satu Mare împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Serviciului de  Combatere a Criminalităţii Organizate Satu Mare, a Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Oradea şi Inspectoratelor de Poliţie Judeţene Satu Mare şi Bihor,  cu sprijinul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

Potrivit unui comunicat de presă al DIICOT, acţiunea vizează destructurarea unui grup infracţional organizat format din cetăţeni români şi ucraineni,  specializat în săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Cum funcţiona reţeaua

Potrivit sursei citate, în perioada 2013 – 2015, membrii grupului infracţional  au organizat şi gestionat mai multe societăţi comerciale cu comportamente de tip fantomă şi conductă, societăţi care printr-o succesiune de tranzacţii comercial fictive au asigurat înregistrarea de către 5 (cinci) societăţi comerciale, societăţi considerate beneficiare ale circuitului evazionist, a unor cheltuieli şi a unui TVA deductibil, TVA care, prin simularea unor livrări intracomunitare către diverse societăţi, s-a compensat cu TVA-ul rezultat din activitatea comercială curentă a societăţilor. Operaţiunile fictive, pentru a se crea aparenţa de realitate, au fost susţinute de fluxurile de numerar în amonte, fluxuri care era oprit prin retragerea sumelor din contul unei societăţi de tip fantomă şi ulterior (aproape simultan) erau depuse în numerar în contul unei societăţi din aval cu justificarea creditare firmă.

Prejudiciul calculat în sarcina unei dintre societăţi este de  6.803.456 lei contând în TVA-ul pe care şi l-a dedus nejustificat, iar în ce priveşte celelalte societăţi, având în vedere faptul că operaţiunile comerciale fictive au continuat şi în anul 2015, fiind în curs, urmează a se calcul prejudiciul.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Serviciul Român de Informaţii.

Vă mai recomandăm:

Percheziţii DNA la Primăria Municipiului Zalău. Procurorii verifică suspiciuni legate de modul de reconstituire a dreptului de proprietate