Otrava din automatele de cafea - ce bem, de fapt, şi ce boli ne pândesc când punem fisa în aparat. Cele mai periculoase: cafea cu lapte, cappuccino şi ciocolată caldă

Cafeaua este cea mai sigură băutură pe care o puteţi lua de la automate

Ieftine şi la îndemână, băuturile calde - de genul cafelei sau ceaiului - luate de la automate nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi. Se întâmplă să ingerăm altceva decât ceea ce ne-am aştepta în special atunci când optăm pentru variantele ”îmbunătăţite”, de genul cafelei cu lapte, a cappuccino-ului sau a altor combinaţii de acest tip.

Într-o viaţă trăită pe fugă, cafeaua de la automat poate părea varianta ideală pentru energizantul de la prima oră, mai ales dacă ţinem cont de preţul mic şi de faptul că aparatele sunt uşor accesibile. Nu întotdeauna avem garanţia că produsul selectat este şi cel pe care îl vom regăsi în paharul de plastic.

Dorina Rednic, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Sălaj, susţine că firmele care se ocupă de administrarea acestor automate au obligaţia de a afişa măcar informaţiile sumare despre produsele furnizate. ”În primul rând, sunt obligaţi să utilizeze corect produsele oferite. Spre exemplu, denumirea de “lapte” să nu se utilizeze pentru o băutură obţinută din ingrediente vegetale, iar denumirea de “ciocolată” să nu se utilizeze pentru un “preparat solubil cu gust de ciocolată”, explică ea.

Ca şi exemple de folosire incorectă a denumirilor, reprezentatul Protecţiei consumatorului vorbeşte despre aşa-zisa -”ciocolată caldă” preparată dintr-un produs  având în compoziţie zahăr, cacao pudră (13% faţă de minim 25% prevăzut), lapte praf degresat, praf dietetic dulce, lactoză, grăsime vegetală , proteine din lapte, stabilizator , aromă, care este, de fapt, băutură cu gust de ciocolată caldă.  La fel, este interzis să fie trecut drept “lapte” un produs având ca ingrediente declarat: sirop de glucoză, lapte praf degresat, grăsime vegetală, praf de zer, zahăr, proteine din lapte, stabilizator , agent de îngroşare.

Automatele de cafea mai trebuie să ofere informaţii despre cantitatea netă a unei porţii, ingredientele cu potenţial alergen, modul de utilizare a dozatorului, un număr de contact.

”Nu este absolut nicio problemă că folosesc ingrediente de origine vegetală şi nu de origine animală, cum este în cazul laptelui. Problemele apar dacă nu spun acest lucru, prin informaţiile afişate”, explică Dorina Rednic.

Ce conţin băuturile

Dacă în cazul cafelei simple şansele de a bea chiar cafea (obţinută din cafea boabe sau cafea solubilă, în funcţie de opţiunea fiecăruia) sunt garantate, lucrurile se complică atunci când băutura este completată cu aşa-zisul ”lapte”. Potrivit informaţiilor postate pe un automat instalat într-o instituţie publică, la derivatele cu cafea (cafea cu gust de lapte, cappuccino, cuppuccino - cioco) se foloseşte o ”cremă pudră” ce conţine: sirop de glucoză, grăsime vegetală hidrogenată, proteine din lapte, stabilizatori (fosfat dipotasic şi polifosfat sodic), emulsificatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi şi esteri mono şi diacetil tartrici ai moni şi digliceridelor cu acizi graşi), antiaglomerant (fosfat tricalcic) şi colorant (betacaroten). Poate conţine, de asemenea, şi urme de soia, gluten sau ţelină.

Automatul respectiv oferă şi ”băutură cu gust de ciocolată ” (folosită la mochaccino), care conţine zahăr, zer din lapte praf, cacao slabă, feculă de cartofi, sirop de glucoză dezhidratat, grăsimi de cocos nehidrogenate, lapte degresat praf, sare, produs pentru îngroşat (E412), stabilizant (E340il), emulgator (E4710), arome.
Nici ceaiul nu e chiar ceai la automat, dovadă fiind ingredientele ”pulberii pentru ceai cu gust de lămâie”: zahăr, extras de ceai, agenţi acidifianţi (acid citric), sirop de lămâie deshidratat, agent antiaglomerant (bioxid de siliciu E551) şi arome.

Toate aceste substanţe conţinute de produsele din aparate sunt permise de lege, însă consumul lor în cantităţi mari şi pe termen lung ar putea avea consecinţe asupra sănătăţii.

Diferenţa dintre cafeaua naturală şi cea solubilă

Potrivit nutriţionistului Marius Călinici, o problemă pe care ar putea să o pună automatele ar fi tipul de cafea folosită, naturală sau solubilă: ”Cafeaua naturală, măcinată, conţine inclusiv părţile lemnoase ale boabei, bogate în acid cafetanic, responsabil de modificările de tranzit intestinal pe care le produce cafeaua. Cafeaua solubilă este mult purificată din acest punct de vedere, aşa că nu mai produce acel efect benefic pentru tranzitul intestinal. Mai mult, implică şi riscul supradozării, o concentraţie prea mare de cafeină putând duce la palpitaţii şi creşteri tranzitorii ale tensiunii arteriale”, explică medicul.

Vă mai recomandăm:

Soia – aliment sau otravă? Care este adevărul despre beneficiile şi riscurile controversatei legume – explicaţiile specialiştilor

Ce rol are, de fapt, apendicele - „organ inutil” sau sursă de „bacterii bune” pentru organism? - explicaţiile medicilor

Alimentele care te pot îmbolnăvi de cancer. Specialiştii explică ce ar trebui să evităm pentru a preveni boli grave

Secretele alimentaţiei sănătoase şi cât trebuie să mâncăm ca să evităm bombele calorice. Nutriţioniştii explică ce conţine un meniu sănătos

Cinci semne care îţi spun că faci accident vascular cerebral. Simptomele care trebuie să te trimită la spital

Zece semne că faci infarct. Simptomele care îţi pot salva viaţa

Lista neagră a motivelor pentru care tinerii fac infarct - cum sa îţi aperi inima. Cardiolog: „Un fumător miroase a mort”

Cât de sănătos este laptele? Ce este fals şi ce este real din noile teorii despre efectele nocive ale laptelui, un aliment controversat - explicaţii medicale

Adevăratele motive pentru care ne creşte colesterolul. Dezvăluirile unui doctor: „O enzimă-duşman e cea care ne face rău“