Morminte dacice ţinute la secret în Sălaj. Arheologii vorbesc despre o descoperire remarcabilă pentru înţelegerea istoriei

Morminte dacice ţinute la secret în Sălaj. Arheologii vorbesc despre o descoperire remarcabilă pentru înţelegerea istoriei

Cercetările în teren s-au făcut la sfârşitul săptămânii trecute FOTO Facebook/Consiliul Judeţean Sălaj

Două morminte dacice au fost cercetate arheologic recent în Sălaj, după ce specialiştii le-au descoperit întâmplător, mergând pe urmele căutătorilor de comori.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai multe obiecte din fier, argint şi chiar şi sticlă au fost descoperite la sfârşitul săptămânii trecute în apropierea unei cetăţi dacice din judeţul Sălaj. Cercetarea în teren s-a făcut după ce în toamna anului trecut în zonă au fost descoperite, întâmplător, două fibule (agrafe) şi o pafta (cataramă) de centură, toate din fier, trecute prin foc.

"Am ajuns acolo după ce am avut semnalări că în zonă sunt căutători de comori. Am recuperat nişte piese în urma lor - nu aveau valoare intrinsecă - iar la un moment dat am văzut nişte pietre care nu ar fi trebuit să fie acolo. Ieşeau pur şi simplu din covorul de frunze. Am dat cu piciorul de ele şi a apărut imediat paftaua şi cele două fibule", a explicat pentru Adevărul arheologul Horea Pop, şeful Secţiei de Cercetare din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

Pentru că se apropia iarna, s-a luat decizia ca locul să fie cercetat după venirea primăverii, existând indicii că piesele descoperite ar proveni dintr-un mormânt dacic de incineraţie, primul de acest fel descoperit în Sălaj şi unul dintre puţinele nejefuite găsite în România. Arheologii s-au întors la locul descoperirii iniţiale la sfârşitul săptămânii trecute, păstrând secret locul pentru a nu atrage în zonă şi alţi căutători de comori.


Două morminte dacice, în loc de unul

Spre surprinderea arheologilor şi a voluntarilor participanţi la cercetarea în teren, săpăturile au scos la lumină nu unul, ci două morminte de incineraţie, aparţinând, cel mai probabil, unor războinici daci. Elementul care justifică teoria că este vorba despre două morminte - în condiţiile în care terenul care le adăpostea a fost nivelat, cel mai probabil, tot în perioada dacică - este descoperirea unei noi catarame, fiind vorba, aşadar, despre două persoane. "Când ai două paftale, ai două echipamente", explică arheologul.

Cea de-a doua cataramă este mai elaborată decât prima şi prezintă urmele unui placaj de bronz, semn că a aparţinut unei persoane cu rang important în cetatea dacică din zonă. De altfel, ţinuta cu care a fost incinerat războinicul respectiv mai conţinea şi alte două piese care îi subliniază rangul - două fibule de argint, net superioare celor de fier ce au aparţinut celuilalt războinic.

Obiectele metalice poartă urma incinerării


Chiar dacă au trecut mai bine de 2.000 de ani de la moartea celor doi războinici îngropaţi în Sălaj, piesele metalice din componenţa echipamentului celor doi mai păstrează urmele procesului de incineraţie. "Au acea patină, dată de arderea secundară, care ajută la păstrarea mai bună a fierului. Este vizibilă această ardere secundară la toate piesele, în măsuri diferite", spune Horea Pop.


Vechimea pieselor este aproximată, deocamdată, şi pe baza a ceea ce se ştie despre cetatea dacică din apropiere. „Cetatea a funcţionat de la sfârşitul secolului II î.Hr. până inclusiv tot secolul I d.Hr, moment în care este distrusă, posibil în momentul unificării lui Burebista”, precizează arheologul.

Mărgea de sticlă cu ochi de păun


Printre piesele mai inedite descoperite se numără şi o aşa-numită mărgică cu ochi de păun, din sticlă azurie, trecută şi ea prin foc. "Sunt piese greu de realizat: ochii sunt făcut fiecare separat şi inseraţi apoi în profunzime, iar apoi sunt polizaţi", spune Horea Pop. Mărgica a fost găsită crăpată, însă ea va fi dată în curând restauratorilor pentru a o aduce cât mai aproape de starea iniţială.

În total, în cele două zile de cercetări în teren, arheologii au scos la lumină zeci de obiecte – inclusiv un vârf de suliţă, un vârf de lance, un topor din fier masiv, fragmente de fibule, pinten cu încrustaţii de argint, ba chiar şi o imitaţie de drahmă, o monedă grecească având ca legendă vaca şi viţelul care suge de la ea. „Se vede că e imitaţie, pentru că în loc să scrie corect numele magistratului care răspundea de emiterea de monede - echivalentul lui Mugur Isărescu - au inscripţionat ceva asemănător unui ornament. Un alt detaliu - botul viţelului nu ajunge la uger. Oricum, chiar dacă este falsă, moneda demonstrează că dacii nu avea numai o economie bazată doar pe troc”, adaugă specialistul.


Descoperirea din Sălaj completează informaţiile despre daci

Potrivit lui Horea Pop, astfel de morminte dacice au mai fost descoperite în România, însă doar în zona Olteniei şi în sudul Transilvaniei. E-adevărat, în sudul Transilvaniei şi în Oltenia ce s-a găsit s-a găsit cu ajutorul detectorilor, cu toate consecinţele ce decurg de aici, adică fără rigoarea unei cercetări. Morminte dacice au mai fost găsite şi în sudul Ucrainei şi chiar în Slovacia, între cele două zone – de sud şi de nord – existând până acum o zonă (din care făcea parte şi Sălajul) în care nu fusese făcută nici o astfel de descoperire. „Acum avem această legătură”, precizează el.


Oricum, mormintele dacice de incineraţie erau – adaugă arheologul - apanajul elitei războinice, motiv pentru care sunt destul de rare. „Oamenii simpli beneficiau de alt tratament - probabil li se împrăştia cenuşa, cert este că nu dispunea de astfel de morminte. De asemenea, există ipoteze potrivit cărora copiii nu puteau fi incineraţi, ci erau înhumaţi”, explică el.

Zeci de cetăţi dacice, descoperite în Sălaj

În judeţul Sălaj s-au descoperit amplasamentele a nu mai puţin de 30 sate dacice şi 15 cetăţi dacice care apărau uniunea tribală din partea de vest a actualului judeţ. Cea mai importantă pare să fi fost Dacidava, oraş fortificat situat pe Măgura, în apropiere de Şimleu Silvaniei. Este locul cu cea mai mare densitate de tezaure dacice din ţară, după Sarmizegetusa. 15 tezaure dacice au fost descoperite acolo, cel mai important fiind un tezaur de argint descoperit în 1986, care cântăreşte peste două kilograme.

Vă mai recomandăm:

Manifestul anticarlist al lui Iuliu Maniu blocat de dictatura regală. Documentul cu valoare istorică excepţională a fost descoperit recent în arhivele CNSAS

Dezvăluirile făcute de Iuliu Maniu în faţa morţii. Cu ce regrete a trecut în veşnicie fostul prim-ministru al României

Trecerea prin Dacia a tiranului Caracalla, unul dintre cei mai cruzi împăraţi romani, pregătită identic cu vizitele de lucru ale lui Ceauşescu

Catarama purtată de războinicul de rang superior FOTO Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • Catarama purtată de războinicul de rang superior FOTO Adevărul
  • Mărgea din sticlă, cu ochi de păun FOTO Adevărul
  • Drahma falsificată FOTO Adevărul
  • Pinten cu încastraţie de argint FOTO Adevărul
  • Horea Pop este şeful secţiei de Cercetare din cadrul muzeului zălăuan FOTO Adevărul
  • Cercetările au fost făcute în weekend FOTO Facebook/Consiliul Judeţean
Distribuie imaginea
citeste totul despre: