Medicul care a descoperit Ulcosilvanilul, medicamentul cu care i-a vindecat de ulcer pe Fidel Castro şi pe fratele lui Nicolae Ceauşescu

Publicat: 19.02.2015 11:35

Ultima actualizare: 07.08.2022 05:49

Medicul are acum 82 de ani

Medicul sălăjean Ioan Puşcaş a intrat în istoria medicinei în 1965, când a descoperit Ulcosilvanilul, un medicament care vindecă ulcerul şi care stă la baza Omeprazolului, folosit în prezent în patologia esofagiană şi gastroduodenală. Cu ajutorul descoperirii sale, doctorul Puşcaş i-a vindecat de ulcer pe dictatorul cubanez Fidel Castro, dar şi pe fratele lui Nicolae Ceauşescu, Ilie.

Medicul, acum în vârstă de 82 de ani, are o poveste de viaţă impresionantă. A supravieţuit în mod miraculos masacrului făcut de armata horthystă la Treznea, în septembrie 1940, având atunci doar opt ani, iar mai târziu, în vremea regimului comunist, în perioada 1948 - 1949, a fost deţinut politic, fiind arestat pentru „uneltire contra ordinii sociale“. După absolvirea Facultăţii de Medicină Timişoara, a fost o vreme medic de familie în Plopiş, judeţul Sălaj. După examenul de medic primar, a devenit profesor universitar la Facultatea de Medicină din Timişoara, apoi a fost chemat la Oradea, unde a fost prorectorul Universităţii, apoi conducător de doctorate. Tot acolo a fost făcut Doctor Honoris Causa. De la Oradea s-a mutat la Şimleu, în 1964, pentru a fi aproape de familia sa. Aici a şi înfiinţat Centrul de Cercetări şi Asistenţă Medicală, unde, în 1965, a reuşit să sintetizeze Ulcosilvanilul, primul preparat care vindeca în totalitate, într-un timp scurt, ulcerul gastric.

Descoperirea medicului de la Şimleu Silvaniei a depăşit rapid graniţele ţării, iar o companie farmaceutică din SUA, Cyanamid, s-a oferit să-i cumpere patentul contra sumei de 2.000.000 de dolari. Medicul a refuzat, încă compania americană a obţinut de la oficialităţile române aprobarea de a face cercetări comune, alături de medicul sălăjean, la Şimleu Silvaniei. „Reprezentanţii companiei au stat trei luni la Şimleu,timp în care mi-au furat reţeta“, susţine Ioan Puşcaş. Doctorul mai spune că, după ce au plecat, au făcut mici modificări în compoziţia de bază a preparatului românesc, sintetizând şi lansând apoi în Statele Unite ale Americii „Omeprazolul“, care în prezent este unul dintre medicamentele esenţiale utilizate în patologia esofagiană şi gastroduodenală.

Faima medicamentului şi a medicului care vindeca, pe baza lui, ulcerul, a ajuns şi la important lideri ai lumii. În 1970, pe mână lui s-a lăsat însuşi dictatorul cubanez Fidel Castro. „A venit la mine un trimis al lui Nicolae Ceauşescu şi a trebuit să mă duc la Bucureşti unde mă aştepta Fidel Castro. Era destul de bolnav, însă l-am vindecat în câteva zile. Eu atunci eram împotriva lor (a comuniştilor – n.r.), dar nu puteam să zic nimic, pentru că era periculos, iar conducerea statului mă susţinea în vremea aceea“, rememorează doctorul Puşcaş. Dictatorul cubanez nu este singurul personaj important pe care l-a tratat. A mai fost consilierul lui John Fitzgerald Kennedy cu care, spune medicul, a păstrat o corespondenţă susţinută de-a lungul anilor. „Au fost şi miniştri de la Bucureşti. Fiecare avea câte un neam, câte un unchi, un nepot, un văr. Îi trimiteau pe toţi la mine să-i tratez. Au fost, apoi, conducători de partid şi miniştri din ţările vecine“, mai spune doctorul.
De tratamentele aplicate de dr.Ioan Puşcaş a beneficiat şi fratele dictatorului Nicoae Ceauşescu.

„Într-o zi, vine cineva la mine. Când l-am văzut mi-am zis: «Asta-i Ceauşescu!». Dar el îmi zice: «Nu, nu-s Nicolae, sunt fratele lui, Ilie, am venit să mă vindeci». Semănau foarte tare”, îşi aminteşte el.
Centrul lui Puşcaş a fost desfiinţat în urmă cu câţiva ani din pricina constrângerilor bugetare, însă, drept consolare, spitalul orăşenesc din Şimleu poartă, de atunci, numele medicului.

Descoperirile lui Nicolae Ştefan Chişiu, trecute cu vederea de posteritate

Rezultate notabile în domeniul cercetării medicale a avut şi Nicolae Ştefan Chişiu, născut la Bădăcin, în Sălaj, în 1921 şi decedat în timpul cutremurului din 1977. Despre ele sunt, însă, foarte puţine scrieri. Preotul Cristian Borz l-a inclus în "Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu", unde scrie - pe baza unor articole succinte găsite în publicaţiile vremii - că de numele său de leagă descoperirea fermentului CH, dar şi descrierea curenţilor de agresiune cu aplicaţii în patologia vasculară şi cardiacă, punerea în evidenţă a unei patologii imuno-agresive hepatice corelate cu antigenele biliare, descoperirea unor noi clase de gamaglobuline la om şi animale, realizarea plăcilor cu anticorpi pentru controlul furajelor şi alimentelor şi identificarea unor reactivi de mare importanţă ce-i poartă numele.