Fotograful care promovează locurile de poveste ale copilăriei. „Iubesc ţinutul ăsta şi îl simt ca o parte din mine“
0
Din dragoste pentru meleagurile de care îl leagă amintirile atât de dragi ale copilăriei, Cosmin Giurgiu a demarat anul trecut un proiect prin care îşi doreşte să scoată din anonimat o zonă atât de valoroasă din punct de vedere turistic.
Fotograf, videograf, editor şi producător de film documentar, Cosmin Giurgiu îşi pune toată priceperea şi tot sufletul într-un amplu proiect online, dedicat promovării, prin fotografii, texte documentate şi filmări aeriene, a tot ce înseamnă Ţara Călatei. Ideea acestui demers s-a conturat în urmă cu mai mulţi ani, însă abia în 2016 s-a transformat în ceva concret.
FOTO www.taracalatei.ro
"Aveam proiectul în sertar de prin 2012, dar am fost prins cu multe altele şi nu l-am luat foarte în serios. Asta şi pentru că era un proiect mare, pentru care aveam nevoie de bani", ne povesteşte Cosmin. În luna ianuarie a anului trecut, însă, a hotărât să lanseze www.taracalatei.ro, un portal care vrea să pună în lumină atracţiile turistice ale acestui colţ românesc, frumuseţile, tradiţiile şi portul popular al zonei, pentru a-i convinde pe pasionaţii de călătorii să viziteze şi aceste meleaguri binecuvântate. Meleaguri pe care Cosmin a copilărit şi pe care le laudă ori de câte ori are ocazia:
"Când vezi că eşti ȋntâmpinat ca un oaspete de seamă, ȋnseamnă că ai ajuns ȋn locul potrivit. Când toţi ȋţi zâmbesc şi te ȋndeamnă să le vizitezi casa, ȋnseamnă că eşti ȋn leagănul prieteniei. Când ȋntorci capul şi vezi doar culori vii, case ȋngrijite şi oameni pricepuţi, ȋnseamnă că ai ajuns ȋn Ţara Călatei. Aici se păstrează esenţa Transilvaniei: prietenia sinceră ȋntre români, maghiari şi alte etnii. Satele din Ţinutul Călatei sunt de un pitoresc aparte. Sunt peste 70 de localităţi din două judeţe, Sălaj şi Cluj".
Locuri, oameni, tradiţii
"Iubesc ţinutul ăsta şi îl simt ca o parte din mine. Originile mele, implicit ale părinţilor mei, sunt din mai multe localităţi din ţinut, iar copilăria îmi este strâns legată de două sate ale Ţării Călatei: Cuzăplac, Sălaj şi Nearşova, Cluj. O copilărie într-o lume de basm, aşa cum mulţi, poate, ne-o mai aducem aminte de prin satele transilvănene, pe unde avem sau am avut bunici şi străbunici", spune fotograful.
FOTO Facebook.com/Ţara Călatei - Kalotaszeg
Conştient că satul românesc a început să îşi piardă din farmecul de odinoară, Cosmin a decis să încerce să schimbe ceva: "Satele se depopulează, îmbătrânesc, tinerii au plecat, rar se mai intorc. Uităm de tot ce este frumos, natural, pur. Uităm de tradiţii, de port, de obiceiuri, de frumuseţea oamenilor simpli, de satele pitoreşti". Pe taracalatei.ro, Cosmin arată lumii prin fotografii elemente de arhitectură unică (case tradiţionale din lemn sau piatră cu pridvor şi faţadă din lemn sculptat în formă e semicerc - coadă de păun sau diverse figuri geometrice, porţi sculptate în lemn, biserici de piatră ori lemn), piese ale portului popular plin de culoare, meşteşuguri şi artă populară (sculptura în lemn, prelucrarea pietrei, mobilier pictat, cusutul şi brodatul) şi dansul, toate însoţite de informaţii pertinente şi atent documentate.
FOTO Facebook.com/Ţara Călatei - Kalotaszeg
Promovarea zonei nu se opreşte, însă, aici. Pentru că Tara Călatei este una prea puţin cunoscută de către turistul român, Cosmin Giurgiu a completat site-ul cu detalii preţioase de la istorici, etnografi ori specialişti în port popular şi arhitectură, şi instantanee cu atracţiile turistice - conace şi cetăţi medievale, biserici şi muzee, cascade şi arii protejate, dar şi informaţii despre pensiunile agroturistice din zonă ori evenimentele cu tradiţie, precum Fărşangul de la Stana (sărbătoarea transilvăneană care alungă iarna şi cheamă primăvara în locul ei), Zilele Cetăţii Bologa, Festivalul Măceşelor ori Balul Strugurilor din Sîncraiu.
"Deşi acest ţinut pare mic, are foarte multe de arătat"
"Fiecare sat, fiecare zonă are multe frumuseţi demne de vizitat, trebuie doar să vrem să le descoperim. Am ales să abordez zona ca un întreg, nu împărţită pe etnii şi asta pentru că pentru mine, Ţara Călatei înseamnă convieţuirea frumoasă între români şi maghiari, cu influenţele reciproce în portul popular, gastronomie, arhitectură, muzică şi dans. Ţara Călatei nu ar exista fără români sau fără maghiari. A devenit cunoscută în Japonia, Brazilia, Spania ori Germania şi datorită taberelor de dansuri din Sâncraiu, vârf de lance al turismului rural din judeţ şi nu numai", susţine fotograful.
FOTO Facebook.com/Ţara Călatei - Kalotaszeg
În fiecare săptămână de la lansarea proiectului, şi-a făcut trasee de vizitare/documentare şi fotografiere prin ţinut. Până acum a reuşit să acopere circa 70 la sută din zonă, deşi recunoaşte că Ţara Călatei nu este foarte clar delimitată. "Am făcut o delimitare etnografică, prin portul popular maghiar şi românesc, dar şi prin arhitectura caselor şi porţilor tradiţionale, ghidându-mă şi după delimitarea” de secol XIX şi început de secol XX, pe văile principale şi afluenţii lor, unde am introdus toate satele, româneşti, maghiare şi mixte". Munca lui este departe de a se fi încheiat, pentru că, după cum susţine, deşi acest ţinut pare mic, are foarte multe de arătat.
Chiar dacă munca de teren este una extrem de solicitantă, Cosmin se bucură de bunăvoinţa şi de disponibilitatea oamenilor locului, care au îmbrăţişat cu multă bucurie proiectul său, conştienţi fiind că proiectul le va aduce o serie de beneficii, dar şi preocupaţi să păstreze ori să reînvie tradiţii locale.
Planuri ambiţioase
Deocamdată, proiectul nu este aducător de venituri, însă iniţiatorul său nu are de gând să renunţe. Din contră, şi-a făcut planuri măreţe pentru viitorul apropiat, ce vizează dezvoltarea iniţiativei, inclusiv prin accesarea de fonduri europene, lansarea unui album foto, comercializarea de suveniruri (albume cu imagini de lux, magneţi, broşuri, cărţi ori vederi) atât în online, cât şi în librării. De asemenea, vrea să asigure portalului versiuni în limbile engleză şi maghiară, dar şi să realizeze un film documentar despre zonă, pe care orice turist care ajunge aici să îl poată duce acasă ca amintire.
FOTO Facebook.com/Ţara Călatei - Kalotaszeg
Şi asta chiar dacă una dintre metodele de promovare - cea a filmărilor aeriene cu drona - a fost "pusă în cui", în urma noilor reglementări din Codul Aerian Civil, care restricţioneată folosirea acestor dispozitive. "O lege aberantă, menită să împiedice promovarea turistică din altă perspectivă. Desigur, era nevoie de o reglementare, dar nu în forma în care a fost emisă. Este mult prea restrictivă", consideră interlocutorul.
Despre Ţara Călatei
Situată în nordul Munţilor Apuseni, zona etnografică Ţara Călatei nu are limite geografice stabilite clar. Cunoscută şi ca Regiunea Călata, se referea iniţial la o zonă de la poalele Vlădesei, mărginită de Crişul Repede şi de pârâul Călata, a căror confluenţă este lângă Huedin. Astăzi, această denumire cuprinde o zonă mult mai amplă, ce poate fi ȋmpărţită ȋn cinci microregiuni: Ţinutul de Sus, Ţinutul de Jos, Valea Nadăşului, Valea Căpuşului şi zonele de influenţă.
Potrivit informaţiilor de pe site-ul ce-i poartă numele, Ţara Călatei a fost o zonă cu o personalitate istorică puternică în Evul Mediu transilvănean: "Aici, voievozii şi nobilii români şi maghiari, păstrători de limbă, credinţă, tradiţie şi demnitate au supravieţuit vremurilor aspre şi vitrege prin vrednicie şi speranţă. Astfel, Ţara Călatei este astăzi leagănul tradiţiilor populare vechi de mai multe secole, o microregiune a Transilvaniei, locuită în masă de maghiari şi majoritar de români".
Vă mai recomandăm:
Travel Scribus, aplicaţia mobilă prin care un tânăr vrea să promoveze turismul românesc
Pelerin pe două roţi. Un jurnalist din Sălaj descoperă pe bicicletă frumuseţile ascunse ale lumii
Se încarcă comentariile...
