Excesul de curăţenie care ne îmbolnăveşte. Cum ne facem singuri rău crezând că ne protejăm împotriva bolilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Avem, fiecare, între două şi trei kilograme de microbi
Avem, fiecare, între două şi trei kilograme de microbi

Protecţia organismului uman în faţa bacteriilor şi germenilor de orice fel a devenit o obsesie a ultimilor ani, alimentată, desigur, şi de companiile care produc dezinfectanţi. Se pierde, însă, din vedere că între om şi o bună parte din aceste bacterii există o convieţuire reciproc avantajoasă.

Lupta împotriva microbilor este importantă şi, în unele cazuri, vitală pentru om. Ducerea ei la extrem devine, însă, un lucru nociv pentru organismul uman şi poate provoca boli dintre cele mai grave. Igiena exagerată şi folosirea excesivă a antibioticelor sunt principalele căi prin care societatea modernă luptă împotriva acestor microbi, iar medicul Marius Călinici crede că această luptă este puternic alimentată de interese economice. ”Această luptă cu agenţii patogeni ajunge să ne obsedeze. Nu toţi ne dăm seama, însă, că ea este încurajată de reprezentanţii industriilor care fabrică soluţii împotriva agenţilor patogeni - industria farmeceutica, industria dezinfectanţilor...”, crede el.

Potrivit medicului, se pierde, însă, din vedere faptul că o bună parte dintre aceste microorganisme trăiesc ”într-un soi de bună vecinătate” cu omul. ”Este o convieţuire benefică, win - win, şi pentru om, şi pentru microorganisme, şi nu vorbim despre un număr mic de microorganisme”. Călinici spune că numărul de celule ale microbiomului, totalitatea microbilor cu care interacţionează un organism uman este de zece ori mai mare decât numărul celulelor organismului respectiv.

Avem, fiecare, câte două - trei kilograme de microorganisme în şi pe noi

Termenul de „microbiom” a fost elaborat de Joshua Lederberg, care în 1958 a devenit unul dintre cei mai tineri laureaţi ai Premiului Nobel, obţinând cea mai importantă distincţie în domeniul medicinei la doar 33 de ani. Marius Călinici spune că cercetările din domeniu au demonstrat că acest microbiom cântăreşte, în cazul fiecărui organism uman adult, între două şi trei kilograme şi are un rol determinant pentru starea de sănătate a organismului respectiv. Cea mai mare parte din microbiom se află în intestinul gros, dar componente esenţiale ale lui se regăsesc şi pe piele şi în căile respiratorii, canalele auditive, în cel urinar şi genital, dar şi în restul tubului digestiv.

Rolul microbiomului

”Ce se ştie sigur despre microbiom este că protejează zona în care se află de colonizarea cu altă floră microbiologică, potenţial periculoasă. Se mai ştie că, mai ales la nivelul intestinului gros, se dezvoltă anticorpii, deci microbiomul permite dezvoltarea mijloacelor de apărare - răspunsul imunitar - ale organismului. De asemenea, se mai ştie cu certitudine că, la nivel digestiv, microbiomul fabrică vitamine şi acizi esenţiali. După unii, fără a fi, însă, o certitudine, microbiomul ar avea şi efect asupra stării ponderale şi chiar asupra stării psihice”, explică medicul.

Cum afectează curăţenia microbiomul şi cum ne îmbolnăvim

Potrivit specialistului, unul dintre cele mai la îndemână exemple de afectare a microbiomului cu consecinţe directe asupra stării de sănătate este dezinfectarea mâinilor. ”La nivel tegumentar este necesară spălarea, nu dezinfectarea. Spălarea presupune îndepărtarea mizeriei, pe când dezinfectarea înseamnă omorârea florei bacteriene şi dezvoltarea uneia noi, mai agresive”, spune el. Medicul adaugă că persoanele care obişnuiesc să-şi dezinfecteze excesiv mâinile dezvoltă afecţiuni cutanate.

O altă exagerare este, în opinia medicului, dezinfectarea alimentelor, fiind de părere că o simplă spălare este suficientă, având în vedere că organismul dispune de propriii dezinfectanţi - saliva din cavitatea bucală, acidul clorhidric din stomac. Nu în ultimul rând, utilizarea antibioticelor perturbă structura microbiomului, mai cu seamă a celui de la nivelul intestinului gros. Toate aceste perturbări ale microbiomului cauzează, la rândul lor, boli precum alergii, eczeme şi boli reumatismale.

Vă mai recomandăm:

Adevărul despre bicarbonatul de sodiu. Beneficiile, dar şi riscurile fatale ale prafului din bucătărie considerat medicament universal

Secretele alimentaţiei sănătoase şi cât trebuie să mâncăm ca să evităm bombele calorice. Nutriţioniştii explică ce conţine un meniu sănătos

Cinci semne care îţi spun că faci accident vascular cerebral. Simptomele care trebuie să te trimită la spital

Zece semne că faci infarct. Simptomele care îţi pot salva viaţa

Lista neagră a motivelor pentru care tinerii fac infarct - cum sa îţi aperi inima. Cardiolog: „Un fumător miroase a mort”

Cât de sănătos este laptele? Ce este fals şi ce este real din noile teorii despre efectele nocive ale laptelui, un aliment controversat - explicaţii medicale

Adevăratele motive pentru care ne creşte colesterolul. Dezvăluirile unui doctor: „O enzimă-duşman e cea care ne face rău“


 

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite