Creativitatea la români: cum arăta Crăciunul înainte de moda bradului

Bradul de Crăciun nu face parte din tradiţia românilor decât de aproximativ un secol încoace. Până atunci, casele erau împodobite de sărbătoare cu tot soiul de ornamente, făcute din materiale găsite prin gospodărie.

Potrivit etnografilor sălăjeni, până să se împrumute de la germani moda bradului, casele românilor se împodobeau, de Crăciun, cu un soi de aranjamente realizate în special din scai ori vâsc, dar şi împletituri din trestie sau nadă, din pănuşi sau din boabe de fasole înşirate pe aţă şi agăţate în cuiul în care era prinsă, pe vremuri, lampa ce lumina casele românilor înainte de apariţia curentului electric.

Etnologul Camelia Burghele povesteşte că, iniţial, în cultura românească, bradul avea semnificaţii legate de naştere, nunţi şi înmormântări. Abia mai târziu, adică în urmă cu aproximativ un secol, bradul a devenit un simbol al Crăciunului, el fiind adus în casele românilor de Moş şi împodobit de copii. "Înainte de brad, în satul tradiţional românesc şi în cel sălăjean, pomul de Crăciun era făcut din împletituri din trestie sau nadă, din pănuşi sau din boabe de fasole înşirate pe aţă sau pe sârmă, ce se agăţau în cuiul în care era prinsă şi lampa în grindă", povesteşte etnologul.

”Strămoşii bradului de Crăciun”, reconstituiţi de etnografii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, sunt expuşi pentru curioşi la Galeria de Artă ”Ioan Sima”, în cadrul expoziţiei ”Acasă, de Crăciun”. Expoziţia recrează, de altfel, întreg contextul Crăciunului din satul tradiţional, de la casele împodobite distinct, de sărbătoare, la atmosfera specială dată de colindători.

””Acasă, de Crăciun” se vrea mai mult decât o simplă expoziţie de etnografie. Dincolo de expunerea unor piese valoroase din colecţia de etnografie a muzeului zălăuan, se încearcă o incursiune în memoria colectivă a satului tradiţional sălăjean, prin intermediul căreia să se poată reconstitui pentru public – dar mai ales pentru copiii care, probabil, nu au văzut niciodată un Crăciun la ţara – atmosfera caldă a unei mari sărbători”, spun etnografii zălăuani.

Astăzi, locul aranjamentelor rustice, casele se împodobesc de Crăciun cu brazi, artificiali sau naturali, în funcţie de gusturi şi de posibilităţi. Potrivit Cameliei Burghele, tradiţia cere ca bradul să fie împodobit de copii în Ajun de Crăciun şi să fie ţinut până după Bobotează, după ce trece "popa cu Crucea".

Citeşte şi FOTO Cum să faci bani dintr-o tradiţie veche de zeci de ani. Lecţia de afaceri a sătenilor din Valcău

Capsula  timpului pentru fructele tradiţionale româneşti. Cum vor să salveze cercetătorii merii şi perii pe cale de dispariţie