Cinci „experţi“ care au încercat să înşele 23 de primari, condamnaţi la închisoare. Cum acţionau aceştia
0Patru bărbaţi şi o femeie au fost condamnaţi într-un dosar de tentativă de înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat. Potrivit achetatorilor, inculpaţii au încercat să înşele 23 de primari din Sălaj folosind un program informatic pentru recuperarea creanţelor bugetare.
Cei cinci au fost trimişi în judecată de către procurorii sălăjeni, în urmă cu patru ani, la capătul unor cercetări ce s-au întins pe parcursul câtorva săptămâni şi care au pornit de la un flagrant, organizat la Primăria Vîrşolţ. În acelaşi dosar au calitatea de inculpaţi şi cele două societăţi comerciale prin intermediul cărora ar fi fost săvârşite infracţiunile. Ambele erau acuzate de săvârşirea infracţiunilor de tentativă la infracţiunile de înşelăciune şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Potrivit unui comunicat de presă emis, la momentul trimiterii în judecată, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, în cursul anului 2015, doi dintre inculpaţi au constituit un grup infracţional organizat, în alcătuirea căruia au mai intrat alte trei persoane, precum şi cele două societăţi. Grupul infracţional avea ca scop "determinarea, prin inducerea în eroare a unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Sălaj, să încheie contracte cu una dintre societăţi, având ca obiect furnizarea unei aplicaţii informatice e-buget.eu", potrivit motivării sentinţei Tribunalului Sălaj.
23 de primării luate în vizor
Nu mai puţin de 23 de primării din judeţul Sălaj au fost vizate de activitatea infracţională a inculpaţilor şi anume Fildu de Jos, Hida, Almaş, Zimbor, Cuzăplac, Vârşolţ, Bocşa, Bobota, Chieşd, Sânmihaiu Almaşului, Sărmăşag, Dobrin, Sălăţig, Ip, Valcău de Jos, Nuşfalău, Boghiş, Halmăşd, Marca, Şamşud, Măierişte, Horoatu Crasnei şi Dobrin.
Conform sursei citate, pentru atingerea scopului grupului infracţional, în noiembrie 2015, patru dintre inculpaţi s-au deplasat la cele 23 de primării sălăjene şi sub pretextul efectuării unui studiu naţional şi completării unor formulare intitulate “Raport de analiză în vederea sporirii capacităţii administrative a UATC”, au determinat prin mijloace frauduloase reprezentanţii primăriilor să semneze acorduri de implementare “Sistem informatic integrat”, care erau adevărate contracte de furnizare de servicii.
După cum se arată în motivare, fiecare inculpat era programat să se prezinte la 5-6 primării într-o zi: "Vizitele erau anunţate telefonic de către unul dintre inculpaţi, care comunica faptul că la sediul primăriei urmează să se prezinte un “expert”, în vederea stabilirii coeficientului de experienţă administrativă şi al transparenţei în execitarea demnităţilor publice, indicând şi documentele care trebuie pregătite şi puse la dispoziţia expertului, fără a face nicio referire la vreo ofertă de implementare a aplicaţiei sau cu privire la încheierea unui contract în legătură cu această aplicaţie. Documentele solicitate erau bilanţul contabil, situaţia privind gradul de colectare a taxelor şi amenzilor şi situaţia privind numărul avertizărilor în interes public realizat de funcţionari. Din probele administrate, rezultă că nu s-a încercat stabilirea unei întâlniri de comun acord cu primarii, ci s-a comunicat ferm data şi ora la care expertul se va prezenta la sediul primăriei, dată şi oră la care i se cerea primarului să fie prezent, iar documentele solicitate să fie pregătite".
Contract anual de 3.480 de dolari
Sursa amintită mai precizează că agenţii aveau ecusoane, insigne, mape, cu toţii fiind instruiţi cum să se îmbrace şi ce conduită să aibă în interacţiunea cu angajaţii primăriilor. "Inculpaţii îşi justificau prezenţa în primării prin faptul că efectuează un studiu naţional şi culeg date de interes public pentru acest studiu, iar în urma analizei acestor date se vor găsi soluţii prin care să fie ajutaţi în activitatea de recuperare a taxelor şi impozitelor", precizează instanţa în motivare.
Aceasta a mai subliniat că "inculpaţii se deplasau doar la primăriile de comună, nu şi de oraşe, unde există, de obicei, jurişti angajaţi, care ar fi putut verifica legalitatea documentelor". Ei le ofereau edililor spre semnare un Acord de implementare a sistemului informatic, ce prevedea că furnizorul punea la dispoziţia beneficiarului pachetul de aplicaţii informatice software ca serviciu pentru acces online şi utilizare prin interfaţa web a setului de aplicaţii software instalate pe serverele administrate de furnizor. Preţul era de 870 de dolari pe an, iar tariful aferent comunicărilor pe suport de hârtie. Factura se emitea ulterior semnării acordului, pe perioade succesive de câte 12 luni. Acordul se încheie pe o perioadă de patru ani şi se prelungea automat în aceleaşi condiţii, dacă niciuna din părţi nu îl denunţă cu 60 de zile înainte de expirarea sa. Asta înseamnă o valoare de 3.480 de dolari pentru fiecare contract în parte.
O clauză, în schimb, prevedea că denunţarea acordului, din orice motiv, înainte de expirarea duratei acordului, îl punea pe denunţător în situaţia de a plăti o taxă de reziliere de 2.380 de euro. "Conform clauzelor din contract, fiecare primărie era obligată la plata a 870 de dolari anual, fie că folosea ori nu aplicaţia. Pentru folosirea efectivă a aplicaţiei, era prevăzut un preţ suplimentar de 6 dolari pentru fiecare dosar generat de beneficiar. Din inserarea clauzei de reziliere, nu nivelul sancţiunii apropiat de valoarea totală a contractului, rezultă intenţia inculpaţilor de a încheia aceste contracte în mod fraudulos, prin inducere în eroare, întrucât prefigurând faptul că, odată descoperită de către beneficiar existenţa contractului încheiat în mod fraudulos, reprezentanţii UAT-urilor vor rezilia aceste contracte, iar prin inserarea acestor clauze au urmărit să descurajeze orice încercare de denunţare a acordului", se mai spune în motivare.
S/au folosit de mijloace frauduloase
Judecătorii au opinat că inculpaţii i-au indus în eroare pe cei din administraţia locală, folosindu-se de "mijloace frauduloase": de la denumirea societăţii prin care erau încheiate contractele, siglele, mapele ori ecusoanele "experţilor", la ţinuta vestimentară şi conduita "sudiată şi premeditată". "Prin modul în care au acţionat inculpaţii în ansamblu în raport cu unităţile administrativ teritoriale, aşa cum se reţinut cu prilejul stabilirii stării de fapt, aceştia, chiar dacă nu au afirmat în mod expres că reprezintă o instituţie a statului, prin numeroae mijloace complex şi minuţios gândite, au urmărit a crea reprezentanţilor UATC şi funcţionarilor din primărie, falsa impresie că inculpaţii acţionează în numele unei instituţii publice. Din probele administrate rezultă că pe deplin că au şi reuşit a induce în eroare pe primarii şi funcţionarii din primării cu privire la aceste aspecte (...) Toate mijloacele folosite pentru a crea falsa reprezentare cu privire la natura entităţii reprezentate de către inculpaţi au avut drept scop scăderea vigilenţei şi mutarea interesului angajaţilor primăriei asupra datelor şi documentelor solicitate, aceştia având impresia că se află în faţa unui reprezentant al unei instituţii de stat centrale, care efectuează un control", explică instanţa.
Potrivit acesteia, denumirea uneia dintre societăţi "poate fi confundată în mod facil cu denumirea unui program guvernamental, cu atât mai mult cu cât în perioada 2007-2013, în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale a funcţional Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative". În cazul denumirii celeilalte societăţi inculpate în dosar, aceasta conţine noţiuni ce nu caracterizează o activitate comercială, precum "centru" sau "integritate". În plus, mai spun judecătorii, s-au folosit "sigle ce seamănă izbitor cu sigla Agenţiei Naţionale de Integritate", iar în antet apar culorilor steagului naţional.
După cum se mai prezicează în motivare, inculpaţii au recunoscut în mare parte faptele, nu şi vinovăţia, susţinând că modul în care au acţionat este în conformitate cu legea. În acest sens, ei au invocat Legea 544 şi dreptul lor de a solicita informaţii cu caracter public de la aceste instituţii.
Pedepse cu executare
Toţi cei cinci inculpaţi persoane fizice au fost trimişi după gratii. Cea mai mare pedeapsă, de trei ani şi patru luni de închisoare cu executare în regim de detenţie au primit-o doi dintre inculpaţi, perioadă din care vor fi deduse cele aproape patru luni petrecute în arest preventiv şi la domiciliu. Ceilalţi trei au primit pedepse cuprinse între un an şi 10 luni şi doi ani. În ceea ce priveşte cele două societăţi comerciale inculpate, acestea s-au ales cu amenzi penale de câte 78.000 de lei.
Sentinţa Tribunalului Sălaj a fost atacată de către inculpaţi la Curtea de Apel Cluj.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
