Au făcut meningită după ce au devenit mame. Managerul a cărui greşeală a costat spitalul 200.000 de euro, angajat la Consiliul Judeţean

La scurt timp după ce au devenit mame, pacientele au început să se simtă rău, acuzând dureri puternice de cap, febră, frisoane, vărsături, pierderi de echilibru şi sensibilitate la lumină, analizele de laborator confirmând infecţia cu bacteria ce provoacă meningită.

În motivarea hotărârii prin care Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău este găsit vinovat de îmbolnăvirea cu meningită, în timpul operaţiilor de cezariană din 2012, a patru femei, şi condamnat definitiv la plata către paciente a unor daune morale în valoare de 190.000 de euro şi a unei amenzi penale de 72.000 de lei, judecătorii Curţii de Apel Cluj "arată cu degetul" înspre conducerea de atunci a unităţii medicale.

Conducere care, pe tot parcursul urmăririi penale, dar şi al procesului - ce s-a întins pe 6 ani - nu şi-a recunoscut nicio clipă vinovăţia. Ba mai mult, a negat existenţa vreunei neglijenţe, precum şi legătura între modul de îndeplinire a obligaţiilor de prevenire a infecţiilor nosocomiale şi infectarea persoanelor vătămate, sugerând în mod constant că infectarea nu s-a produs în spital. La finalul lui octombrie 2017, cu trei luni înainte de pronunţarea sentinţei finale, managerul Laurenţiu Barna s-a pensionat. La scurt timp, el a revenit în câmpul muncii, printr-o dispoziţie a preşedintelui Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, fiind încadrat în funcţia de inspector de specialitate gradul IA la Compartimentul proceduri ex-ante investiţii din cadrul Direcţiei monitorizare investiţii publice, din CJ Sălaj.

Spitalul nu şi-a recunoscut vina

În încercarea de a scăpa după condamnarea primită de la prima instanţă (72.000 de lei amendă penală şi 210.000 de euro daune), unitatea medicală, prin avocaţii săi, a invocat diverse aspecte juridice în faţa magistraţilor clujeni. Pe motiv că ar lipsi plângerea prealabilă, apărătorii au cerut încetarea procesului penal împotriva SJU Zalău, şi, mergând până la solicirea de achitare, sub pretextul că nu există probe că spitalul ar fi săvârşit infracţiunea, respectiv "că nu s-ar fi stabilit cu certitudine ştiinţifică faptul că infecţia cu Pseudomonas Aeruginosa a avut loc în perioada internării persoanelor vătămate în SJU Zalău". Niciunul dintre acestea demersuri nu a stat în picioare în faţa judecătorilor.

Cercetările procurorilor au stabilit că reprezentanţii SJU Zalău, în 18 mai 2012 şi 22 mai 2012, nu au luat măsurile ce se impuneau pentru a asigura condiţiile de prevenire a infecţiilor nosocomiale, că nu au respectat procedura de colectare, transport şi depozitare intermediară a deşeurilor medicale şi că personalul medical nu a respectat precauţiile universale şi protocoalele de lucru. În aceste condiţii, în timpul anesteziei necesare operaţiei de cezariană, cele patru femei au fost infectate cu bacilul "Pseudomonas aeruginosa", provocând îmbolnăvirea lor cu meningită acută, susţin anchetatorii. Pacientele au avut nevoie de zeci de zile de îngrijiri medicale, vieţile fiindu-le puse în pericol.

Apă sterilă infectată cu Pseudonomas Aeruginosa

De altfel, bacteria fusese identificată în apa sterilă a Blocului Operator Ostetrică-Ginecologie atât cu prilejul testărilor efectuate în ianuarie 2012, cât şi în martie şi mai 2012, însă conducerea de atunci nu a luat măsurile ce se impuneau. "Simpla enumerare a măsurilor de aplicat în cuprinsul proceselor-verbale de analiză a rezultatelor de laborator în cadrul programului de autocontrol sau a procedurilor şi protocoalelor stabilite de către spital pentru supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale nu pot echivala cu o conduită efectivă de supraveghere şi control a modului de punere în practică a acestora", subliniază Curtea de de Apel.

Drept urmare, mai arată sursa citată, "managerul unităţii sanitare şi-a încălcat atribuţia de a controla organizarea şi derularea activităţilor proprii ale compartimentului/serviciului sau, după caz, ale responsabilului nominalizat cu supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale, fiind direct răspunzător pentru eventualele deficienţe ale acestora, iar comitetul director a încălcat atribuţia de a asigura condiţiile de implementare a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale". Potrivit motivării, deşi oficialii SJU Zalău au prevăzut riscul real şi major al unei infecţii nosocomiale, au găsit şi aplicat măsuri concrete abia după îmbolnăvirea persoanelor vătămate, când au dispus închiderea blocului operator, schimbarea circuitului personalului în blocul operator, precum şi schimbări în ce priveşte metoda de filtrare a apei.

"Organele de conducere şi-au încălcat obligaţiile"

În plus, spune instanţa, având în vedere că în perioada respectivă, SJU Zalău era în plin şantier, în condiţiile unor ample lucrări de reabilitare, cei din conducerea de atunci a spitalului ar fi trebuit să ia măsuri speciale, adaptate situaţiei, pentru ca pacienţii să fie în siguranţă. Au făcut-o abia după declanşarea scandalului "Meningita":

"Organele de conducere şi-au încălcat obligaţiile privind implementarea şi respectarea planului anual de activitate pentru supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale, dar şi al programului de curăţare şi dezinfecţie, în condiţiile în care aceste planuri nu au fost adaptate pentru situaţia specială a efectuării lucrărilor de reabilitare în cadrul spitalului".

Mai marii unităţii medicale s-au rezumat la realizarea unor pereţi provizorii de închidere, demersuri care "au avut drept scop evitarea perturbării şi creării unui disconfort celorlalţi pacienţi trataţi în Spitalul Judeţean şi nu echivalează cu luarea măsurilor necesare pentru a evita apariţia infecţiilor nosocomiale (...) Curtea apreciază că persoana juridică inculpată a avut cunoştinţă de riscurile de a contacta o infecţie nosocomială, la care se expun pacienţii în perioada internării sau în timpul efectuării actului medical, şi a neglijat să adopte măsurile necesare pentru a le preveni, fiind îndeplinite condiţiile privind latura subiectivă a infracţiunii de vătămare corporală din culpă".

117 zile de spitalizare

Deşi activitatea medicală presupune întotdeauna un risc pentru pacienţi, magistraţii clujeni consideră că modalitatea şi împrejurările în care a avut loc infectarea persoanelor vătămate cu Pseudomonas aeruginosa, precum şi urmările acesteia – de punere în primejdie a vieţii pacientelor – "au depăşit nivelul general acceptat şi în mod conştient asumat şi, astfel, a intrat în sfera ilicitului penal, fiind întrunite toate condiţiile pentru tragerea la răspundere penală a inculpatului persoană juridică".

În ceea ce priveşte pretenţiile civile ale părţilor vătămate, instanţa a stabilit ca trei dintre ele să primească 45.000 de euro, iar a patra, care a avut nevoie de 117 zile de spitalizare, 55.000 de euro. În opinia judecătorilor, în urma infectării, femeilor li s-a adus o atingere sănătăţii, viaţa fiindu-le pusă în pericol. Întrega sumă va fi suportată din bugetul unităţii sanitare:

"Ne cerem scuze şi regretăm profund suferinţele cauzate, dar dorim să se ştie că ne asumăm greşelile şi vom respecta întru totul sentinţa şi legea. Spitalul va plăti integral cei aproximativ 200.000 Euro drept despăgubire, cu promisiunea fermă că aceasta nu va afecta nici salariile angajaţilor, nici buna funcţionare a spitalului. Vom încerca să reparăm astfel defectele trecutului şi să luam toate măsurile ca acestea să nu se mai repete. Siguranţa pacienţilor şi recâştigarea încrederii lor este o prioritate!",

a ţinut să precizeze noul manager al SJU Zalău, dr. Liliana Neaga.

Mai puteţi citi:

Conducerea spitalului vinovat de îmbolnăvirea cu meningită a patru paciente: „Ne cerem scuze. Vom încerca să reparăm defectele trecutului“

Spitalul Judeţean, bun de plată în dosarul mamelor îmbolnăvite de meningită în sala de operaţii. „Am mers să nasc şi m-am întors cu un picior în groapă“