Traseu într-un ţinut legendar, neexplorat de oamenii de ştiinţă: misterul stejarului secular din Rezervaţia Bădeana

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stejarul secular cu icoane din Rezervaţia Bădeana FOTO Sabina Ghiorghe
Stejarul secular cu icoane din Rezervaţia Bădeana FOTO Sabina Ghiorghe

Întinsă pe o suprafaţă de aproape 60 de hectare, Rezervaţia forestieră şi botanică Bădeana reprezintă unul din cele mai pitoreşti locuri din judeţul Vaslui. Dincolo de flora şi fauna adăpostită de codrii întinşi, oamenii locului au transmis de generaţii o legendă, cea a stejarului secular cu icoane încastrate.

Campania “125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă” continuă pe meleaguri vasluiene cu un traseu pe care îl cunosc doar localnicii şi câţiva orăşeni temerari în căutare de locuri complet rupte de civilizaţie. Peisajul nu are măreţia zonelor montane dar are un farmec aparte. Plante şi animale necunoscute oamenilor de ştiinţă sau declarate dispărute, dar şi frumuseţea unei legende perpetuate de bătânii satului, fac din traseul propus unul de neratat pentru cei care doresc să evadeze din cotidian.

Rezervaţia Bădeana se află la numai câţiva kilometri de Bârlad spre Tecuci, în apropierea satului cu acelaşi nume, în comuna Tutova, la distanţă de aproximativ 850 de metri de DE 581, la altitudine ce variată între 100 şi 130 metri. Nu există indicatoare şi pentru a ajunge la locul dorit trebuie să-i întrebaţi pe săteni. O uliţă de pământ ce coteşte la dreapta te conduce chiar în punctul cel mai înalt al rezervaţiei. Traseul nu are mai mult de 5-6 kilometri din inima satului şi drumul poate fi făcut pe jos, cu bicicleta sau cu maşina.Pentru a descoperi adevărata frumuseţe a rezervaţiei trebuie să te deplasezi pe jos.

Stejarul cu icoane

Punctul de interes major în reprezintă un stejar secular aflat la marginea pădurii, hotarul ce delimitează satele Bădeana, Iveşti şi Pogoneşti. Copacul poate fi cuprins cu braţele a patru-cinci oameni adulţi şi are puteri miraculoase, după cum susţin sătenii. Chiar şi unii orăşeni care au ajuns acolo au spus că acesta emană o energie aparte pe care o mai poţi simţi doar în anumite lăcaşuri de cult. Sătenii cred că stejarul are peste 500 de ani şi e singurul exemoplar rămas din vremea răzeşilor lui Ştefan cel Mare.

image

În scoarţa stejarului, la 1.5 m de sol, au fost săpate patru casete cu dimensiunea de 30/30 cm. În interiorul acestora au fost pictate icoane. Potrivit legendei, de veacuri, oamenii care mergeau la munca ogoarelor se adăposteau sub stejar când se stârnea furtuna, aprindeau lumânări şi se rugau să fie păziţi de urgia naturii. Bădeana este singurul sat din zonă care a fost protejat de inundaţii şi ploi cu gheaţă, lucru pus pe seama puterii miraculoase a stejarului.

Cei mai bătrâni săteni îşi amintesc că după Al Doilea Război Mondial, refugiaţii care se întorceau din prizonierat realizau că au ajuns acasă când ajungeau sub umbra stejarului. Un basarabeancare s-a refugiat în zona Vasluiului a poposit şi el acolo. A fost grav rănit în război şi a fost singurul supravieţuitor al unei confruntări cu nemţii, ascunzându-se după un stejar. Când a ajuns la stejarul din rezervaţia Bădeana a considerat că e un semn divin. S-a stabilit în prima localitate, în Pogoneşti, şi a făcut o slujbă sub copacul secular susţinută de un sobor de preoţi.

Cum rezervaţia nu a fost studiată de specialişti şi nimeni nu are grijă să o conserve, au grijă necunoscătorii să-i aducă “îmbunătăţiri”. Icoanele din scorburile săpate de străbuni au fost acoperite vara trecută cu vopsea verde şi chipul sfinţilor pictaţi a fost înlocuit cu icoane ieftine, înrămate. Acestea nu au rezistat ploilor şi ninsorilor de peste iarnă. Aşa s-a ales praful de frumuseţea icoanelor străvechi, dar şi de singura dovadă a vechimii acestora pe care, cândva, specialiştii ar fi putut să le studieze şi dateze.

Tabără de astronomie în mijlocul rezervaţiei

Pentru depărtarea de poluarea urbană, rezervaţia Bădeana este preferată de pasionaţii de astronomie. De câţiva ani, în mijlocul verii, specialiştii Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad organizează tabere internaţionale de astronomie la care iau parte elevi şi studenţi de pe toate continentele. Montează la marginea pădurii unul din telescoapele Observatorului Bârlad, apoi studiază cerul, pozează aştrii. E unul din puţinele locuri din judeţ unde poate fi studiat cerul, fiind vorba despre o zonă mai înaltă, cu platou deschis şi, cel mai important, fără poluarea luminoasă care să împiedice observarea cerului.

image

Specii rare

În apropiere de pădurerezervaţie se găsesc o multitudine de plante medicinale, flori sălbatice şi animale pe cale de dispariţie sau declarate dispărute. Câteva plante, cele mai cunoscute, se găsesc în vitrinele secţiei de Ştiinţe ale naturii din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad. “Rezervaţia nu a fost studiată de specialişti, nu a fost inventariat fondul cinegetic şi botanic al rezervaţiei. Am identificat câteva plante necunoscute, dar nu sunt de specialitate să le clasez”, a declarat, pentru “Adevărul”, Cristina Carata, profesor de geografie.

În pădure trăiesc câteva exemplare de pisică sălbatică, specie declarată dispărută de zeci de ani. Deşi ar trebui să fie protejate prin lege, pisicile sunt ucise de câte ori încalcă gospodăriile oamenilor şi atentează la păsările din coteţe.

Şi stejarul secular prezintă interes ştiinţific, atât prin vechimea lui, cât mai ales prin faptul că este unic în toată pădeurea. “Este vorba despre un stejar comun, Quercus Robur. E singurul din toată rezervaţia,  şi, de regulă, nu se adaptează. Nu se cultivă în această zonă deoarece solul şi altitudinea nu sunt potrivite. . Cât priveşte vechimea lui, după mine are cel puţin 200 de ani. Nu a fost stabilită vârsta prin mijloace specifice. Rezervaţia nu este inclusă în circuitul turistic şi nu a fost  studiată frecvenţa şi dominţa speciilor protejate”, a conchis Cristina Carata.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Recomandări pe aceeaşi temă:

Jurnal de vacanţă. Pe urmele bandei lui Coroi şi a sarmalelor lui Sadoveanu în mijlocul pădurii nesfârşite de la Guranda

Parcul Natural Comana, smaraldul din apropierea Capitalei: trasee de făcut la pas prin pădure, plimbări cu barca şi zbor cu motoparapanta

Secretele Drumului Romanilor din Munţii Bârgăului. Ce frumuseţi dezvăluie vechiul drum pietruit

Traseu de vacanţă pe două roţi, în Sălaj. Cum să-ţi încarci bateriile în miezul verii pe un tărâm fermecător

Lumea celui mai bătrân morar din Transilvania

FOTO VIDEO Staţiune de lux, cu terenuri de golf şi spa, într-un sat din Sălaj

FOTO VIDEO Castrul roman de la Buciumi, primul sit arheologic din ţară la care turiştii vor ajunge cu liftul

Vaslui



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite