Inculpaţii de marcă din Moldova care scapă de acuzaţiile de abuz în serviciu dacă se promulgă noul Cod Penal

Introducerea condiţiei ca beneficiar al faptei de abuz în serviciu să fie funcţionarul însuşi sau o rudă apropiată acestuia va scăpa de răspundere penală multe nume de marcă din administraţia publică din zona Moldovei, în cazul în care noua legislaţie penală va intra în vigoare.

Foşti sau actuali primari, preşedinţi de consilii judeţene, prefecţi, subprefecţi, poliţişti, directori de instituţii sau simpli funcţionari judecaţi sau puşi sub urmărire penală s-ar putea număra printre beneficiarii noilor prevederi ale abuzului în serviciu. Şi asta, pentru că majoritatea funcţionarilor sau aleşilor inculpaţi nu sunt beneficiarii direcţi ai abuzurilor.

Noua formă, votată de majoritatea parlamentară, stipulează că este abuz în serviciu doar „Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă“.
În zona Moldovei, zeci de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată s-ar închide, dacă abuzul în serviciu, reţinut în forma de mai sus, ar intra în vigoare.

Vaslui

Este judeţul unde există singurul dosar în care beneficiarul direct al abuzului în serviciu este o rudă apropiată a inculpatului: cazul subprefect de Vaslui, Sergiu Marian, condamnat în primă instanţă la 6 ani de închisoare pentru retrocedări ilegale de terenuri de care ar fi beneficiat fratele său.
Practic, Sergiu Marian ar rămâne singurul inculpat din dosar ce va putea fi tras la răspundere. Ceilalţi inculpaţi, fostul subprefect Vasile Cătălin Cupşan, dar şi o funcţionară din cadrul prefecturii Vaslui ar putea scăpa de răspundere pentru că faptele lor nu au adus un folos material unei rude directe.

Sergiu Marian şi Vasile Cătălin Cupşan

De acuzaţii ar putea scăpa şi fostul şef al Inspectoratuşlui de Poliţie al Judeţului Vaslui şi al Poliţiei Rutiere, ofiţerii Mihai Carp, respectiv Iulian Munteanu, acuzaţi că, prin abuz de funcţie, determinau subalternii să modifice procese verbale de contravenţie, favorizând persoane cu care nu se aflau în relaţie de rudenie.
Şi fostul şef al Poliţie Bârlad, Vasile Chelaru, este cercetat de abuz în serviciu, fiind acuzat că ar fi solicitat unui exprt judiciar să realizeze o expertiză unui violator, favorabilă acestuia, în condiţiile în care procurorul care coordona cazul a respins solicitatea.

Iaşi

Cele mai cunoscute personaje din Iaşi care vor scăpa de răspundere dacă abuzul în serviciu va fi incriminat în noua formă sunt primarul Mihai Chirica, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, precum şi fostul primar Gheorghe Nichita.
Chirica şi Popa sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu de către DNA Iaşi, beneficiari ai presupusului lor abuz nefiind ei înşişi sau rude. Primarul în funcţie al Iaşului este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu încheierea de către Primărie a unui contract de leasing - pe când Chirica era viceprimar, în timp ce Popa, pentru că ar fi reziliat abuziv mai multe contracte derulate cu o societate.

Fostul primar Gheorghe Nichita ar putea scăpa de acuzaţia de instigare la abuz în serviciu, faptă reţinută în sarcina sa în dosarul ”Amanta”. Chiar dacă beneficiarul infracţiunii imputate lui Nichita este el însuşi, fostul nu va putea fi condamnat din cauza unei conjucturi fericite. DNA îl acuză pe Nichita că l-ar fi instigat pe Liviu Hliboceanu, fost şef al Poliţiei Locale, să îşi trimită poliţiştii locali să păzească vila ex-primarului, dar şi să o supravegheze pe amanta acestuia. Autor al faptei este, aşadar, Hliboceanu, care însă nu poate fi tras la răspundere penală deoarece nu el a avut de câştigat de pe urma abuzului în serviciu, ci Nichita, cu care nu are nicio legătură de rudenie.

Botoşani

Actualul primar al municipiului Botoşani, Cătălin Mugurel Flutur (foto jos), este şi el vizat de un dosar de abuz în serviciu, unde beneficiarii direcţie nu sunt rude apropiate. Este vorba dosarul în care Cătălin Flutur este acuzat că şi-ar îndeplinit defectuos atribuţiunile de serviciu prevăzute de lege, în ceea ce priveşte încheierea şi derularea unui contract de concesiune ce avea ca obiect exploatarea unui teren în suprafaţă de 4.668,00 m.p., proprietatea Consiliul Local al Municipiului Botoşani, pe care a fost  construit ulterior un mall.

Faptele lui Flutur, spun procurorii DNA, au adus bugetului local un prejudiciu de peste 2 milioane de lei, sumă ce reprezintă totodată folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului.

Piatra Neamţ

Actualul primar al municipiului Piatra Neamţ, Dragoş Chitic (foto jos), judecat şi el într-un dosar de abuz în serviciu ar putea scăpa şi el tragerea la răspundere, deoarece, nici în cazul său foloasele necuvenite nu au fost reţinute pentru sine sau rudele directe.

Dragoş Chitic  a fost trimis în judecată alături de alţi doi funcţionari, un expert evaluator, un notar public şi un om de afaceri într-un dosar deschis în urma unui schimb ilegal de terenuri, prin care municipiul ar fi fost prejudiciat cu aproape 1,1 milioane lei. De folosul necuvenit ar fi beneficiat omul de afaceri Mihai Popii, la rândul său inculpat în dosar.

Focşani

Fostul primar al municipiului Foşcani, Decebal Gabriel Bacinschi (foto jos), cercetat de DNA într-un dosar de abuz în serviciu, ar scăpa şi el de emoţiile anchetei. Fostul edil este acuzat că ar fi atribuit în mod direct, către o firmă „agreată”, un contract privind iluminarea oraşului şi ulterior a achitat contravaloarea lucrărilor, deşi ştia că preţul acestora este supraevaluat. În acest caz, firma care a câştigat licitaţia a beneficiat de un folos necuvenit de peste 200.000 de lei.