Două sinucideri din Vaslui au răsturnat toate ipotezele poliţiştilor: un bărbat şi-a aplicat 44 de lovituri de topor în cap, altul s-a tăiat de 50 de ori pe gât şi faţă
0Două dosare de omor, unul dintre ele deosebit de grav, înregistrate iniţial cu autor necunoscut, au răsturnat ipotezele iniţiale ale anchetatorilor, dovedindu-se a fi sinucideri care depăşesc limita patologicului.
Campania ”România infractorilor necunoscuţi”, lansată de ziarul „Adevărul“, continuă cu povestea a două cazuri înregistrate în judeţul Vaslui, două dintre cele mai stranii sinucideri care au fost investigate vreodată în România.
Moartea lui Ioan Vârtan, din localitatea vasluiană Buda- Oşeşti, este cazul cu care te întâlneşti o dată în viaţă, spun procurorii vasluieni, un caz de-a dreptul uluitor, pentru a cărui soluţionare au fost necesare mai multe expertize medico- legale, criminalistice, psihologice realizate post mortem.
”Este cazul din care am înveţat că un adevăr ce pare foarte simplu, pentru că este foarte evident, în realitate poate fi fals, iar evidenţele să aibă altă interpretare”, afirmă Alice Ruja, procuror de caz.
Pista iniţială: ”Omor deosebit de grav”
22 aprilie 2008, Ioan Vârtan (50 ani), cunoscut cu afecţiuni psihice, fără a fi vreun pericol social pentru localnici, a fost găsit în propria locuinţă, cu capul zdrobit şi cu două dintre degetele de la mâna dreaptă tăiate. Ioan Vârtan era aşezat pe pat, întreaga încăpere plină de sânge, iar uşa încuiată prin interior. Poliţiştii sosiţi la faţa locului au spus, fără dubii, că au de-a face cu o crimă sadică, în cauză fiind întocmit dosar penal pentru omor deosebit de grav, cu autor necunoscut.
În urma necropsiei, medicii legişti aveau să constate că bărbatul a fost lovit de nu mai puţin de 44 de ori cu toporul în cap. Arma “crimei“ a fost descoperită în aceeaşi încăpere, lângă sobă.
Întreaga localitate a fost împânzită de poliţişti. Locuinţa victimei a fost analizată în cele mai mici detalii. Criminaliştii nu au găsit decât urmele bărbatului mort, iar în afara de al lui, nu a fost identificat alt tip de sânge. Timp de trei zile, poliţiştii şi procurorul de caz au făcut zeci de audieri şi nouă percheziţii. Însă nimeni nu auzise şi nu văzuse nimic suspect la locuinţa lui Ioan Vârtan.
Localnicii îl ştiau pe Ion de “nebun“, fără a fi perceput ca fiind o persoană violentă. Uneori, însă, pe fondul consumului de alcool, incompatibil cu afecţiunile sale, mai avea unele “ieşiri“. Într-una din zile a fost prins alergând în pielea goală prin curţile vecinilor, în toiul nopţii, strigând că este urmărit de oameni îmbrăcaţi în negru. Într-o altă noapte a dat buzna în locuinţa unui localnic, aşezându-se lângă acesta, în pat, spunând că este urmărit de hoţi şi că un bărbat vrea să îl omoare.
Fotografiile de la faţa locului, cheia anchetei
Ioan Vârtan figura în evidenţele medicalecu diagnosticul “psihoză delirantă alcoolică“. Antecedenţa medicală nu era suficientă pentru a-i duce pe anchetatori spre o altă variantă decât cea a crimei, având în vedere tabloul înfiorător găsit la locul faptei. Pentru procurorul de caz, semnele de întrebare au început să apară după ce a analizat în detaliu fiecare fotografie în parte. După trei zile de analiză minuţioasă i-a încolţit ideea că bărbatul s-a automutilat, într-un moment de delir. Când a spus colegilor criminalişti varianta sa, nimeni nu voia să ia în calcul o asemenea ipoteză
“Privind mai bine fotografiile, obiectele găsite la faţa locului, poziţia corpului, urmele, am zis că sinuciderea poate fi demnă de luat în seamă. Numai că pentru aceasta aveam foarte mult de muncă. Trebuia să probez, să conving. Ipoteza sinuciderii a venit corelând pozele făcute la faţa locului cu pozitia corpului aşa cum l-am văzut prima oară, obiectele din cameră şi concluziile psihiatrilor. Din partea tuturor specialiştilor implicati a însemnat o muncă de peste un an de zile, în care au fost făcute foarte multe cercetări“, a declarat Alice Ruja, procurorul criminalist care a instrumentat cazul.
Iar misiunea era aproape imposibilă. Cine ar putea crede că un om, chiar cu afecţiuni psihice fiind, ar putea fi capabil să îşi taie degetele de la o mână şi apoi să îşi aplice 44 de lovituri de topor în cap.
Ipoteza sinuciderii: şi-a retezat degetele, apoi şi-a dat cu toporul de zeci de ori în cap
Reluând ultimele momente din viaţa lui Ioan Vârtan, anchetatorii au stabilit că pe 21 aprilie, acesta s-a prezentat la Primăria Oşeşti pentru a-şi ridica “ajutorul social“. A băut toţi banii la cârciumile din sat. Seara, bărbatul a rămas şi fără bani şi fără ţigări. Unul dintre săteni i-a adus două ţigări “Plugarul“. Toţi cei care îl cunoşteau ştiau că Ioan Vârtan fuma ţigări făcute din chiştoace şi foi de ziar. Acest amănunt avea să conteze în ecuaţia anchetei. Seara, bărbatul a ajuns acasă şi s-a culcat. Firul acţiunilor care a culminat cu automutilarea demnă de scenarii horror, a fost refăcut de procurori.
“Noaptea, nu se ştie exact ora, victima a aprins becul şi a aprins o tigară din cele aduse de vecin. Nu mai avea alcool în sânge. A fumat tigara, însă doar pe jumătate, şi a lăsat-o nestinsă, aprinzându-şi altă tigară. Nici cea de-a doua tigară nu a terminat-o, lăsând-o să se stingă singură. În condiţiile în care acesta aduna chiştoace şi făcea “penale“ nu şi-ar fi permis să irosească o tigară şi să nu o fumeze până la capăt, lăsând-o să se stingă singură. Mai mult, să aprindă alta imediat după asta si să o lase la fel, să ardă singură, era imposibil dacă ar fi avut atunci un dram de luciditate“, precizează procurorul Alice Ruja.
Detaliile care au făcut diferenţa dintre omor şi sinucidere
În apropierea patului, din încăperea în care dormea Ioan Vârtan, avea un scaun pe care îl folosea pentru a despica lemnele pentru sobă. Anchetatorii descriu în rezoluţia dată la finalul anchetei modul fioros în care s-a mutilat bărbatul de 50 ani: după ce şi-a retezat degetele, s-a aşezat pe pat, a prins toporul cu ambele mâini, aplicându-şi mai apoi 44 de lovituri în partea superioară a capului cu tăişul toporului.
Peste 30 de lovituri nu au despicat calota craniană fiind produse cu duritate medie, însă medicii legişti au confirmat că opt au fost extrem de dure, despicând craniul, fără însă a atinge substanţa cerebrală. Zdrobit fiind, bărbatul a aşezat toporul cu partea metalică în jos, lângă sobă. Mai mult, s-a dezbrăcat de pulover, trăgându-l peste cap, a deşurubat becul din cameră, iar în final s-a aşezat pe pat.
“Prima idee a fost clar omucidere. N-aveai cum crede altceva. La prima vedere aveai impresia să sunt mai puţine lovituri şi asta pentru că loviturile s-au produs repetat pe acelaşi loc. Le-am numarat pe ţesuturile moi şi au ieşit 44. În acest caz a contat foarte mult cercetarea la faţa locului. Multe aspecte, care puse cap la cap, au condus la ipoteza ce iniţial părea imposibilă, cea a sinuciderii. În primul rând, încăperea unde a fost găsită victima era îngustă, tavanul foarte jos. Era aproape imposibil să fie manevrat un topor, să loveşti într-un spaţiu aşa mic, iar forma tăieturilor era de jos în sus. Erau indicii importante care arătau că bărbatul îşi aplicase singur loviturile“, Sergiu Săvinescu, medic legist
Primul indiciu care i-a condus pe anchetatori către sinucidere a fost lipsa urmelor de sânge în exteriorul casei. S-a luat în calcul şi posibilitatea ca presupusul autor să-şi fi schimbat încălţările cu ale victimei sau să se fi descălţat de propriii pantofi şi să fi fugit în picioarele goale. În urma verificărilor s-a constatat că nu lipsesc niciuna dintre încălţările victimei. Un alt indiciu important a fost lipsa oricărei alte urme străine sau a unor urme de luptă în încăpere. Obiectele nu au fost mişcate de la locul lor, inclusiv găleata cu apă din imediata apropiere a scaunului a fost găsită intactă, ori în cazul unei lupte cu agresorul, în mod sigur aceasta s-ar fi răsturnat.
Ipoteza psihiatrilor: “Ucis de propriul delir“
Psihiatri consultaţi în acest caz au arătat că scena sângeroasă care a îngrozit comunitatea locală a survenit consumului exagerat de alcool, pe fondul afecţiunilor psihice, care au condus la instalarea halucinaţiilor. Potrivit specialiştilor, bărbatul de 54 de ani încerca să omoare anumite vietăţi ce le simţea în zona capului. Cel mai probabil, cred psihiatri, Ioan Vârtan se simţea ameninţat de gândaci, de unde şi multitudinea de lovituri aplicate.
“Într-un delir alcoolic subacut, debutul este de obicei nocturn, ca o continuare a coşmarurilor. În cazul halucinaţiilor tactile, leziunile cerebrale ale victimei ar putea fi consecinţa unor tentative de a strivi vietăţi care populau delirul, iar în delir, aceste vietăţi ar putea fi pe cap“, se arată în concluziile expertizei psihiatrice.
Sinucidere cu peste 50 de lovituri de cuţit
2 aprilie 2014. Vaslui. Un alt caz terifiant, ce părea a fi o crimă odioasă şi s-a dovedit a fi o altă sinucidere ieşită din tipare. Vasile Blănaru (55 ani) a fost găsit mort la o fermă situată pe malul Prutului pe 2 aprilie 2014, chiar de către proprietar, un om de afaceri din Huşi care exploatează terenurile agricole din zonă.
Bărbatul a fost găsit în imobil, stând în şezut lângă masă, cu capul pe un scaun răsturnat, prezentând zeci de plăgi tăiate la nivelul feţei şi a gâtului. Peste 50 de leziuni au fost descoperite în timpul efectuării necropsiei. Pe masă au fost găsite două cuţite, aşezate unul langă celălalt, din care unul avea lama îndoită şi ambele prezentau urme de sânge, ceea ce a dus la concluzia că ambele au fost folosite la comiterea faptei.Anchetatorii bănuiau că au de a face cu un criminal odios, astfel că au demarat ample cercetări.
Stâna era situată izolat, pe malul Prutului FOTO Simona Voicu
Misiunea a fost îngreunată de faptul că victima nu era cunoscută în sat. Practic, Vasile Blănaru crescuse izolat la fermă şi nu a părăsit niciodată respectivul imobil. Exceptând proprietarul fermei, singurele persoane care îl vizitau erau doi bărbaţi din Huşi, care pe timpul verii locuiau într-o colibă, pe malul Prutului, pentru a se ocupa de agricultură. Coliba era situată la aproximativ un kilometru de ferma la care muncea Vasile Blănaru. Bărbaţii se înţelegeau bine, deseori găteau împreună la fermă.
Proprietarul fermei, venea în zonă, pentru a aduce de mâncare şi băutură omului de curte. Ultima data a sosit la fermă pe 29 martie 2014. Atunci a fost ultima zi când Vasile Blănaru a fost văzut în viaţă. Era în stare de ebrietate, iar proprietarul care venise cu mâncare şi o sticlă de doi litri cu vin, l-a apostrofat întrebându-l cine i-a adus de băut. Atunci acesta ar fi replicat ”of, nu mai vine moartea să mă ia!”.
S-a măcelărit cu două cuţite
În urma expertizei medico legale, s-a stabilit că moartea bărbatului a fost una violentă şi a avut drept cauză o hemoragie externă masivă, urmare a unor plăgi injunghiate la nivelul regiunii cervicale, cu lezarea arterei carotide şi a venei jugulare. Anchetatorii cred că bărbatul s-a lovit cu un prim cuţit, până când i-a îndoit lama, apoi a continuat să se autoagreseze cu un al doilea cuţit.
Sângele recoltat de la cadavru conţinea 3,35 g la mie alcool. Alcoolemia foarte mare a provocat, cel mai probabil, un delir psihotic, pe fondul căruia bărbatul, afirmă anchetatorii, s-a autoagresat. Din probele administrate, procurorii vasluieni au stabilit că Blănaru Vasile s-a sinucis şi nu a fost omorât. ”Caracteristicile şi topografia leziunilor nu exclud varianta autoproducerii leziunilor; s-a apreciat ca această variantă ca fiind cea mai probabilă”, au precizat procurorii în soluţia de clasare a cazului.
Cele două cuţite găsite pe masă au fost expertizate pentru stabilirea profilurilor genetice, pe unul dintre ele s-a evidenţiat un profil genetic mixt ce provine minim de la două persoane şi în care se regăsesc profilul victimei şi a unuia din bărbaţii din Huşi care locuiau în coliba de pe malul Prutului, iar pe cel de-al doilea cuţit s-a evidenţiat doar profilul victimei. Bărbatul ale cărui ADN a fost descoperit pe unul dintre cuţite a declarat anchetatorilor că de fiecare dată când mergea la ferma unde lucra victima folosea respectivul cuţit la gătit.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
