Cum motivează judecătorii condamnarea unui afacerist vasluian la 8 ani de închisoare după ce a încasat ilegal o poliţă de asigurare de 1,1 milioane lei

Controversatul afacerist vasluian Cătălin Ursu, condamnat opt ani de închisoare, este considerat de judecători creierul unui plan infracţional care a stat la baza încasării unei poliţe de asigurare record, de peste 1,1 milioane lei.

 Peste două luni le-au fost necesare magistraţilor Tribunalului Vaslui pentru motivarea uneia dintre cele mai răsunătoare condamnări pronunţate de această instanţă în ultimii ani, cea în care un afacerist controversat din Vaslui, Cătălin Ursu, a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru înşelăciune în contracte cu consecinţe deosebit de grave, instigare la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în contracte cu consecinţe  deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani şi evaziune fiscală. Faptele ilegale comise de afacerist au stat la baza încasării unei poliţe de asigurare în valoare de 1,1 milioane de lei, reprezentând un transport de băuturi alcoolice, supraevaluat, implicat într-un accident rutier la începutul lunii octombrie 2011.

Motivarea condamnării lui Cătălin Ursu se întinde pe mai bine de 220 de pagini, fiind una dintre cele mai ample şi argumentate hotărâri pronunţate de judecătorii Tribunalului Vaslui. Judecătorii explică punctual motivele aplicării pedepsei aspre.
"Inculpatul Ursu Cătălin este persoana care a beneficiat de pe urma activităţii infracţionale în mod direct şi nemijlocit, fiind beneficiarul final şi substanţial al acestui proces infracţional şi fiind persoana care a dat naştere acestei succesiuni de evenimente. Totodată, este “creierul” angrenajului infracţional, cel care a controlat de la bun început această acţiune ilicită şi cel care controla şi acţiunile celorlalţi inculpaţi.", se arată în motivarea Tribunalului Vaslui. 

"Nonşalanţă infracţională"

Severitatea pedepselor aplicate afaceristului Ursu  este justificată, spun judecătorii de: modalitatea în care inculpatul a conceput şi derulat activitatea infracţională (inclusiv, prin înfiinţarea în scopul săvârşirii de infracţiunii sau deturnarea obiectului de activitatea, în scopul săvârşirii de infracţiuni, a unor societăţi comerciale, al căror acţionar şi administrator/mandatar inculpatul Ursu Cătălin este); gravitatea concretă a faptelor (inclusiv numărul şi diversitatea acestora, angrenarea unui număr mare de inculpaţi persoane fizice şi juridice), pluralitatea actelor de executare care dovedeşte perseverenţa infracţională ridicată, cuantumul prejudiciilor cauzate părţilor civile şi faptul că prejudiciile sunt neacoperite şi la acest moment (în ceea ce priveşte infracţiunile de înşelăciune în contracte cu consecinţe deosebit de grave şi instigare la infracţiunea de înşelăciune în contracte cu consecinţe deosebit de grave, precum şi  în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală).
De asemenea şi lipsa oricărui efort al inculpatului de a înlătura sau diminua consecinţele faptelor sale, poziţia procesuală a inclupatului Ursu, care nu a recunoscut săvârşirea faptelor, refuzând practic să îşi asume răspunderea pentru propriile fapte, perseverând în a considera că modalitatea în care a acţionat ar fi fost una legală, aşadar o conduită de negare a acţiunilor ilicite penale sau de încercare de diminuare a contribuţiei infracţionale ori a elementelor esenţiale angajării răspunderii penale, nonşalanţa infracţională a inculpatului, care a manifestat o totală indiferenţă faţă de posibilele consecinţe ale faptelor sale.

Cătălin Ursu, perseverneţă infracţională

"În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată, Tribunalul consideră că modul in care sunt sancţionaţi inculpaţii acuzaţi de săvârşirea acestui gen de infracţiuni trebuie sa reprezinte o ripostă fermă şi dură a societăţii faţă de persoanele care comit infracţiuni economice. Nu pot scăpa atenţiei judecătorului chemat sa stabilească o pedeapsă pentru infracţiunea de spălare a banilor aspectele de ordin macro-economic, pericolul social al acestor infracţiuni fiind justificat, in primul rând, prin denaturarea bunei funcţionari a circuitelor financiare.", se mai arată în hotărârea Tribunalului Vaslui. Judecătorii au avut în vedere şi faptul că afaceristul Cătălin Ursu a continuat activitatea infracţională, după aducerea la cunoştinţă a începerii urmăririi penale, pluralitatea actelor de executare, numărul mare de înscrisuri false folosite în activitatea infracţională, aspecte care dovedesc perseverenţa infracţională şi care justifică aplicarea pedepselor peste maximul special prevăzut de lege. Magistraţii au avut în vedere şi faptul că  Ursu Cătălin nu se află la prima încălcare a valorilor sociale ocrotite de legea penală, acesta fiind amendat de instanţele de judecată, respectiv procurori pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere, ultraj şi contrabandă.

Puşcăria, singura soluţie pentru reducarea lui Ursu

În motivarea condamnării lui Cătălin Ursu, judecătorii Tribunalului Vaslui consideră că "executarea pedepsei în regim privativ de libertate este singura modalitate de reeducare a inculpatului şi constituie singura modalitate în care societatea poate avea o reacţie adecvată in scopul reducerii fenomenelor infracţionale de acest gen. De asemenea, executarea in regim de detenţie este singura măsură ce poate da membrilor societăţii confirmarea că organele ce au ca rol protejarea societăţii reacţionează ferm pentru reprimarea comportamentelor antisociale".
Tribunalul reţine că nesocotirea de către Cătălin Ursu a unor valori sociale însemnate protejate de legea penală, dezinvoltura cu care şi-a pus în valoare reaua-credinţă în derularea raporturilor contractuale, precum şi "nesocotirea dispoziţiilor legislaţiei fiscale - efectele negative indiscutabile pe care le generează fenomenul evaziunii fiscale resimţindu-se direct asupra nivelului încasărilor veniturilor fiscale, determinând importante  distorsiuni în mecanismul funcţionării pieţei, atrage o nedemnitate nu numai în ce priveşte de a fi director/împuternicit/asociat/beneficiar real al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora, în ţară sau în străinătate, dar şi a dreptului de sufragiu pasiv, lipsa reperelor morale legate de interesul general, public, justificând această concluzie".

Creierul infracţional şi executanţii

În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi inculpaţi Oana Elena Apreutesei (secretara lui Ursu), Daniela Brodocianu (partenera de afaceri), sora acesteia, Angelica Gruia, Ioan Mihăiuc, consilierul de asigurări care a semnat procesul verbal de constatare a daunei şi Constantin Mandrea, şoferul tirului implicat în accident, judecătorii au apreciat că toţi aceştia "au fost simpli executanţi ai dispoziţiilor pe care le primeau din partea inculpatului Ursu Cătălin, simple “rotiţe” atrase în angrenajul infracţional gândit şi pus în executare de către acesta. De altfel, primii trei inculpaţi se aflau sub o influenţă directă a inculpatului Ursu Cătălin".
În aceste condiţii, judecătorii Tribunalului Vaslui au considerat că modul de sancţionare a acestor inculpaţi, trebuie să fie diferit de cele ce se vor aplica inculpatului Ursu Cătălin, care a avut un rol indispensabil, precum şi că prezenţa acestor cinci inculpaţi în rândul societăţii este mai utilă decât înlăturarea temporară a acestora prin intermediul unor pedepse privative de libertate.
Astfel, toţi cei cinci inculpaţi au scăpat cu pedepse neprivative de libertate. Oana Elena Apreutesei a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, Daniela Brodocianu, doi ani cu suspendare, Angelica Gruia -şase luni, Consantin Mandrea şi Ioan Mihăiuc, căte două luni de închisoare, de asemenea, cu suspendare. 
Toţi inculpaţii au atacat sentinţa pronunţată pe 22 decembrie de Tribunalul Vaslui. Dosarul a fost înaintat săptămâna trecută, pentru judecarea căii de atac, Curţii de Apel Iaşi, primul termen de judecată fiind programat pentru 28 aprilie