Secretele „culei“ lui Tudor Vladimirescu din Cerneţi, o clădire-simbol a istoriei naţionale

Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi, un simbol pentru Oltenia şi pentru istoria naţională, a rezistat atacurilor turceşti ordonate de Paşa de Vidin, dar nu şi vremurilor actuale. Din cauza unui proces de revendicare, acum acest monument se află într-o stare avansată de degradare.

„Cula“ (n.r. - turn de apărare) lui Tudor Vladimirescu se află la Cerneţi, o localitate învecinată municipiului Drobeta Turnu Severin, în judeţul Mehedinţi. Urmărită parcă de un blestem, cula conducătorului mişcării revoluţionare din 1821 a ajuns o ruină din cauza unui proces de revendicare care a durat câţiva ani. În tot acest timp, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, în administrarea căreia se afla cula, nu a putut investi niciun leu în această clădire inclusă în patrimoniul naţional.

De câţiva ani, Cula lui Tudor Vladimirescu se află în administrarea Primăriei Şimian, care are toate şansele să o salveze şi, mai mult, să o pună în valoare din punct de vedere turistic. Un proiect în valoare de 1,6 milioane de euro depus de primărie a trecut prin furcile caudine ale evaluatorilor şi are toate şansele să fie declarat eligibil. Primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă, se declară optimist şi spune că în data de 15 februarie se aşteaptă răspunsul final. În cadrul acestui proiect se va pietrui şi drumul care duce spre culă, se vor amenaja trei căsuţe ţărăneşti, dar se vor construi şi o parcare, o scenă şi un platou.

Cula, printre cele mai cunoscute din Oltenia

Cula lui Tudor Vladimirescu, din satul Cerneţi, comuna Şimian, este printre cele mai cunoscute din Oltenia. Terenul pe care s-a construit cula se afla pe o fostă proprietate a mănăstirii Cozia. Conform tradiţiei istorice, a fost construită în anul 1802 de către Tudor Vladimirescu după arderea Cerneţiului de către trupele turceşti. După moartea lui Tudor, Vasile Strâmbeanu ia cula în proprietate, iar din anul 1838 revine lui Ion Gărdăreanu şi soţiei, Sevastiţa, fiind moştenită apoi pe linie feminină. În anii primului război mondial, clădirea a fost folosită de către diverse unităţi militare. Cula construită din cărămidă şi lemn se compune din parter şi etaj. Parterul este alcătuit dintr-un beci mare, o cameră şi casa scării care dă în cerdac.

FOTO Interior culă

Etajul prezintă un cerdac cu zece coloane masive din cărămidă, trei camere şi un coridor îngust, lung la capătul căreia se află un wc sau „umblătoare”. La parter şi etaj se păstrează câteva guri de tragere (metereze). Ferestrele au fost mărite, după ce casa fortificată şi-a pierdut funcţia de apărare. Tavanele parterului sunt boltite, din cărămidă în timp ce tavanele etajului sunt din lemn. Învelitoarea este acoperită cu şindrilă.

Proprietăţile de la Cerneţi

Tudor Vladimirescu a avut mai multe proprietăţi la Cerneţi, printre care o casă cu prăvălie, o moară, casa-culă cu vie şi livadă, pe deal, deasupra satului. Datele acestea sunt confirmate de diata, adică testamentul, sulgerului Tudor, de la 1812, pe când avea de gând să plece în Rusia. Neştiind dacă se va mai întoarce de acolo, el şi-a pomenit întreaga avere, despre culă precizând că se află pe deal, peste drum de casa polcovnicului Istrate Sălşteanu. Cel despre care se spune că l-ar fi împrumutat pe Tudor Vladimirescu pentru a ridica această culă a fost cel mai bun prieten al lui, boierul Ion Gărdăreanu, din a cărui poruncă se zice că a fost săpată şi fântâna adâncă de peste 60 m. Ultima oară cînd Domnul Tudor a trecut pe la locuinţa sa din Cerneţi a fost pe 29 ianuarie 1821. Peste numai trei luni, la 26 aprilie 1821, comandantul pandurilor a fost asasinat de Eteria grecească şi aruncat într-o fântână în satul Goleşti, aproape de Târgovişte.