Cum a fost primit inventatorul avionului cu reacţie de autorităţile comuniste din Strehaia. Şeful de raion: „Cine mai este acel Henri Coandă?“

Savantul Henri Coandă la Strehaia FOTO C.A. Protopopescu

Savantul român Henri Coandă, cel care a conceput şi construit în 1910 primul avion cu reacţie din lume, prin rădăcina familiei sale este oltean. În 1967, când i s-a permis să revină în ţară, a ţinut cu orice preţ să revadă Oltenia, locul obârşiei şi leagănul familiei Coandă.

Rădăcina de oltean a savantului român îşi leagă numele de Strehaia (Vlădoian Coandă, 1630), Perişorul (Mihalache Coandă, 1829) şi Craiova (Constantin Coandă, 1856). Mihalache Coandă a fost şi el născut la Craiova, dar şi-a legat numele de gospodăria de la Perişoru, ca şi urmaşii săi. Constantin Coandă (1856-1932), fost general şi om politic român, a fost ministru de mai multe ori şi prim-ministru (octombrie – noiembrie 1918).

Considerat până în 1967 duşman şi trădător de ţară pentru că a trăit şi lucrat în Occident, statul comunist i-a permis apoi savantului să-şi revadă patria. Ajuns în ţară, Henri Coandă a ţinut să vină la Strehaia, locul strămoşilor săi.

A ajuns la Strehaia în ziua de 1 iulie 1967, însoţit de academicianul C.S. Nicolescu-Plopşor, directorul Centrului de Istorie Filologie şi Etnografie al Academiei Române din Craiova, doi fotoreporteri de la Radio Craiova.

„1 iulie 1967 a fost într-o zi de sâmbătă, zi de târg săptămânal la Strehaia. În jurul orei 9 am primit un telefon de la directorul Centrului Academiei din Craiova, că în jurul orei 10,30 – 11,00 va fi la Strehaia, din Craiova, cu Henri Coandă şi soţia sa, şi reprezentanţi de la regiune. Mi-a cerut ca până la ora respectivă, eu să mă ocup să conving o serie de intelectuali, şi nu numai, să fie prezenţi la ora indicată în  curtea mânăstirii, să iau legătura cu cei de la conducerea raionului pentru a fi prezenţi la Mănăstire, spre a-l primi pe marele savant, care calcă pentru prima şi ultima dată pământul Strehăii. Să fiu pregătit pentru a-i vorbi despre istoria oraşului şi mănăstirii”, spune C.A. Protopopescu în volumul său „Strehaia în istorie”.

Numai că autorităţile comuniste au tratat cu indiferenţă vizita marelui savant român, „un fost duşman al poporului”.

„Am luat legătura cu inginerul Dumitru Constantin, vicepreşedintele raionului, responsabil cu problemele învăţământului şi culturii în cadrul Comitetului Executiv al Raionului, rugându-l în numele Academicianului Plopşor, să sprijine, cu oamenii Sfatului Popular, prezenţa dânsului a acestora la sosirea lui Henri Coandă. Atitudinea a fost de reţinere. <<Cine mai este acel Henri Coandă şi acest Plopşor>>, Avem alte probleme de rezolvat, să nu pierdem timpul în curtea mânăstirii pentru unii care nu au ce face, pleacă să se plimbe. Noi nu avem timp de aşa ceva. Le-am spus că este un savant român, care a inventat primul avion cu reacţie din lume, că a trăit în Franţa şi acum pentru prima dată, după ani de zile s-a reîntors în ţară. Au reacţionat imediat. A fugit din ţară, iar acum vrea să fie primit cu onoruri”, povesteşte C.A. Protopopescu.

La întâlnirea organizată în curtea Mănăstirii Strehaia din localitate nu a venit nimeni din partea celor de la Consiliul Raional. Au fost prezente la întâlnire circa 20 de persoane, care au avut onorea să-l cunoască pe marele savant român.

„Savantul, un bărbat înalt, adus de spate, cu o chelie pronunţată, iar doamna, o femeie mică de statură şi puţin plinuţă, au acultat cu vie atenţie prezentarea istoriei locale. Fiind luna iulie, cu o cpldură de cuptor, iar soarele pripea, Henri Coandă, într-o haină de vară, cu capul descoperit, ţinea în mână o pălărie de vară, (ceva asemănător unor paie de orez) şi în timp ce prezentam selectiv pagini din istoria aşezării este atenţionat de soţia sa să-şi pună pălăria pe cap, că ar putea să facă insolaţie”, povesteşte C.A. Protopopescu.

Savantul a răspuns mai departe cu capul descoperit, spunând: „În memoria şi în faţa strămoşilor mei trebuie să stau cu capul descoperit, nu acoperit. Spiritul lor, de acolo de sus, este lângă mine, şi mă protejează. Îi văd cu ochii minţii şi sufletului cum  trăiesc bucuria prezenţei mele aici, pe vatra unde ei au trăit cu secole în urmă. Sunt pentru prima dată şi ultima dată în aceste locuri în care au trăit străbunii mei. Este prima regăsire cu ei, cu mine însumi, frânturi din sufletul lor şi l meu, din viaţa mea, de care am ţinut să nu mă despart până nu văd cu ochii locul rădăcinii de unde a pornit familia Coandă în viaţă şi în lume”, a spus Henri Coadă la aceea întâlnire de la Mănăstirea Strehaia.

Henri Coandă s-a născut la Bucureşti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui a fost generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Şcoala naţională de poduri şi şosele din Bucureşti şi fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.