Cele mai frumoase trasee montane din România. Imagini spectaculoase de pe Trescovăţ, unul din cei mai înalţi munţi ai Parcului Natural Porţile de Fier

Cine ajunge în Clisura Dunării nu poate rata o drumeţie în Parcul Natural Porţile de Fier. Administraţia parcului pune la dispoziţie servicii de ghid turistic pentru un număr de 10 trasee turistice, cu grade diferite de dificultate.

Traseul Trescovăţ din Parcul Natural Porţile de Fier este una din propunerile administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier, arie protejată de interes naţional. Pentru ecoturişti este un prilej de a-şi încărca sufletul cu imaginea unor peisaje unice în felul lor, de un pitoresc nemaiîntâlnit în altă parte a ţării.

„Traseul şerpuieşte prin păduri de cer, garniţa, fag, iar pajiştile cu iarbă îţi incantă privirile prin coloritul viu al orhideelor, garofiţelor şi te invită să poposeşti în aceste locuri de basm proape de poalele Trescovăţului îţi poţi alina setea din apele izvorului Cozarişte (numele lui vine de la cuvântul sârbesc coza, care înseamnă capră), bine cunoscut de localnici. Acest traseu este reprezentat de elemente floristice şi faunistice specifice zonei de  S-V a României,care s-au dezvoltat în concordanţă cu elementele climatice existente în  acest colţ al ţării  (climat temperat continental cu influenţe submediteraneene)”, se arată pe site-ul oficial al Parcului Natural Porţile de Fier,

Rangerii Parcului Natural “Porţile de Fier” spun că este un traseu care necesită o bună pregătire fizică, ţinând cont de lungimea traseului şi panta de urcare a muntelui. Din cauza gradului de dificultate mai ridicat şi fiind un traseu mai puţin frecventat – deşi deosebit de spectaculos – este indicat a fi însoţiţi de un ghid local. Accesul se face de pe Drumul Naţional DN 57 la 6 km de la localitatea Şviniţa, din dreptul popasului turistic Starişte spre sensul de mers către localitatea Berzeasca. Lungimea traseului este de 10 kilometri, iar timpul mediu de parcurs este de circa 8 ore. Traseul este marcat cu un triunghi echilateral roşu pe fond alb, pe arbori şi pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia. Există un indicator şi panou de informare atât la începutul cât şi la finalul traseului.

Punctele de belvedere sunt la altitudini din ce în ce mai ridicate, culminând cu platoul Muntelui Trescovăţ, loc de unde se deschide o panoramă impresionantă, atât asupra plaiurilor româneşti, cât şi a celor sârbeşti. Având o altitudine de 755 m, Muntele Trescovăţ este unul din cei mai înalţi munţi ai Parcului Natural Porţile de Fier. Dificultatea traseului nu este ridicată, cu excepţia porţiunii de urcare propriu-zisă a muntelui, din partea estică a muntelui, unde panta poate ajunge chiar la 70 la sută.

Muntele Trescovăţ este impresionant datorită rocilor vulcanice, pâlcurilor de pin negru de Banat, enclavelor de sibliacuri (liliac, cărpiniţă, mojdrean, scumpie), dar şi prin faptul că, odată ajuns pe platou, ai totul la picioare. De aici, priveliştea se deschide spre vest până la Ravensca, un sat de cehi, iar în aval pe malul drept al Dunării, se vede Grebenul sârbesc. Traseul coboară prin latura vestică a muntelui spre unul dintre conacele din aceasta zonă, Conacul lui Petrovici Svetozar, unde te poţi înfrupta din produsele bucătăriei tradiţionale.

Chiar dacă durează 8 ore, traseul pe Muntele Trescovăţ va fi pentru ecoturişti un prilej de a-şi încărca sufletul şi mintea cu imaginea peisajelor de deal, munte şi apă, unice în felul lor, dar şi de un pitoresc nemaiîntâlnit în altă parte a României.

Puncte de atracţie: neck-ul vulcanic Trescovăţ

Punctul de atracţie al acestui traseu îl reprezintă însuşi neck-ul vulcanic Trescovăţ, care este o formaţiune stâncoasă ce încântă ochiul uman şi pe care se află speciile de arbori şi arbusti care au căpătat de-a lungul timpului forme ciudate datorită fenomenelor meteo. Neck-ul vulcanic  a alimentat Defileul Porţile de Fier de-a lungul erelor geologice, cu vulcanite terigene.  Aici putem vedea cum a reuşit Dunărea să-şi creeze un curs spectaculos printre munţi. În funcţie de anotimpul în care parcurgem acest traseu putem vedea orhideea, garofiţa, brânduşa galbenă, brînduşa violet, ghiocelul, sunătoarea, coada şoricelului etc.  Un element floristic deosebit se întâlneşte pe neck-ul vulcanic Trescovăţ şi anume pinul negru de Banat. Fauna este reprezentată de mamifere precum căpriorul, lupul, mistreţul, reptile precum guşterul,vipera cu corn, broasca ţestoasă a lui Hermann.