VIDEO Cei trei băieţi din nordul Dobrogei care fac să renască muzica tradiţională a lipovenilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Trei tineri au format o trupă care face senzaţie la petrecerile etnice din Dobrogea. Folk Band Ruskyi Ritm adună cântece vechi pe care le oferă publicului bucuros să chefuiască din nou pe muzica bunicilor.

Trei băieţi din Tulcea vor să arate că se poate trăi în locul natal, dacă îţi preţuieşti rădăcinile şi îţi clădeşti viitorul pe pământul de acasă. Alex Onofrei, Cosmin Leon şi Ciprian Onosă au între 17 şi 19 ani şi au pornit, prin trupa lor de muzică tradiţională, să adauge faimă locului în care s-au născut. Folk Band Ruskyi Ritm este formaţia care a devenit în scurt timp senzaţia petrecerilor etnice şi a festivalurilor din Dobrogea şi cunoaşte acum afirmarea în toată ţara.

Doi lipoveni şi un român

Alex, Cosmin şi Ciprian cântă folclor lipovenesc, deşi doar doi dintre ei – Alex şi Cosmin – aparţin acestei minorităţi ruso-lipovene, fiind din Sarichioi. Cel de-al treilea, chitaristul Ciprian, este român din Tulcea şi a îndrăgit dintotdeauna muzica auzită la dobrogenii săi. „Folclorul lipovenesc este deosebit de frumos, prin costumul tradiţional, prin obiceiuri şi tradiţii. Ştiu multe stiluri de muzică, iar muzica lor îmi place foarte mult - este melodioasă şi ritmată, optimistă, bună de chefuit şi de dansat“, spune Ciprian Onosă (17 ani), elev în clasa a XI-a la Liceul „Ion Creangă“ din Tulcea, profilul Ştiinţele Naturii, viitor medicinist. 

GALERIE FOTO CU TRUPA DIN SARICHIOI ŞI CU FRUMUSEŢILE LOCULUI 

Tot la Ştiinţele Naturii învaţă Cosmin Leon (18 ani), toboşarul, un mare pasionat de fotografie, care este în clasa a XII-a la Liceul „Grigore Moisil“ din Tulcea. El ar vrea să devină poliţist de frontieră şi prin mici producţii video îşi declară dragostea pentru satul natal, îndemnând turiştii să vină să cunoască Sarichioiul. „E plăcerea mea să promovez Sarichioiul prin muzică şi prin imagine“, spune Cosmin. 

Sursa Facebook Folk Band Ruskyi Ritm

Folk Band Ruskyi Ritm - trupa de ruşi-lipoveni din Sarichioi Tulcea Sursa Facebook FBRR

Liderul trupei, Alex Onofrei (19 ani), mânuieşte armonica, fiind nepotul unui vestit cântăreţ la armonică, Pimon Bejenaru. Alex are un spirit întreprinzător, fiind organizator de evenimente, iubeşte bărcile şi este student în anul I la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa. A stat cu părinţii câţiva ani în Italia, a învăţat să cânte la pian, dar familia a considerat că tot acasă îi e mai bine. În liceu, Alex a participat la Olimpiada Internaţională de Rusă, ţinută la Moscova în 2017, unde a câştigat locul 2. Pentru trupa sa, el culege folclor de la bătrânii din sat, în special de la tanti Uliana, babuşca primitoare care îl tratează mereu, când o vizitează, cu o vorbă bună şi un cântec vechi pe care astăzi nu-l mai ştie nimeni. Băieţii îl orchestrează, îl cântă la instrumente şi pe voci, apoi îl oferă publicului bucuros să mai descopere un cântec auzit doar la bunici.

Încrezători în steaua folclorului

Alex, Cosmin şi Ciprian se ocupă singuri de costumaţia lor: rubaşca, năvodul pe post de pois (brâul lipovenesc), pantalonii bufanţi, cizmele de piele şi iglicika, acul pentru reparat plasele pescăreşti, purtat ca accesoriu. Repetiţii fac la şcoala din Sarichioi sau acasă la Alex. Instrumentele şi le procură tot ei, din Rusia sau din România. 

Una dintre persoanele care au sprijinit tânăra trupă din Sarichioi, încă din start, este Olivia Tuzlaru, artistă dobrogeană, care la fel ca băieţii din Folk Band Ruskyi Ritm, se inspiră din muzica pământului din care se trag. „Noi cântăm şi româneşte, pentru că România şi Rusia, ca naţii, au multe în comun, începând cu credinţa, portul popular, mâncăruri, stil de viaţă“, spune Alex Onofrei.

Recordurile din Sarichioi

Localitatea Sarichioi din judeţul Tulcea este o comună a recordurilor: este situată pe malul celui mai mare lac din România, complexul de lagune Razim-Sinoe, şi este casa celei mai mari comunităţi de ruşi-lipoveni din ţara noastră.

Dar Sarichioi („satul galben“ cum l-au denumit otomanii) este încă departe de a fi un loc unde tinerii să-şi vadă viitorul. Resursele locale sunt insuficient valorificate, locuri de muncă nu se găsesc, iar satul este încremenit în timp, ca pe timpul bunicilor. În opinia primarului Vitali Finoghen, localnicilor le lipseşte spiritul întreprinzător şi impulsul financiar necesar pentru a începe o afacere, cât de mică, care să crească locul odată cu oamenii.

Bogăţia Sarichioiului

Iar Sarichioi are multe de oferit din punct de vedere turistic, dacă ne gândim doar la cetatea Enisala sau la casa ţărănească transformată în muzeu din acelaşi sat, Enisala, sau la tradiţiile lipoveneşti care aduc atâta culoare Dobrogei. 

Tocmai pe acest ultim argument mizează cei trei băieţi din Folski Band Ruskyi Ritm. „Credem în satul nostru şi avem planuri mari aici. Eu visez să creez o comunitate care ştie să se pună în valoare şi să atragă turişti care să cunoască frumuseţea locului. Ar fi benefic ca tinerii să aibă o şansă aici, în locul în care ei s-au format. Am avut prieteni care au renunţat la şcoală şi au plecat să muncească în străinătate. Sper ca într-o zi să-i aduc înapoi“, este hotărât Alex Onofrei.

În luna august, băieţii din Folk Band Ruskyi Ritm îşi lansează primul album, printr-un concert extraordinar ce se va ţine pe malul lacului Razim, la ei acasă.

Şi acesta va fi doar primul album, pentru că Alex, Cosmin şi Ciprian, rapsozii din Sarichioi, vor să îmbogăţească sunetul trupei cu instrumente specifice muzicii ruseşti.

Până atunci, iubitorii muzicii se pot delecta cu cântece de dănţuit precum: „Stejarule, stejarule verde!“, „Petrec“, „Pescarii pe mare“, „Dunăre, Dună... Dunăre“, „Kalinka“, „Katiusha“, „Mai staţi, dragi oaspeţi, mai petreceţi!“ etc. 

Cine sunt lipovenii, ruşii României 

Etnie de sorginte slavă, ruşii lipoveni sunt urmaşii staroverilor (numiţi şi staroobreadţî) - adepţii credinţei ortodoxe de rit vechi din Rusia, care şi-au părăsit patria în secolele 17-18, în urma schismei din Biserica Oficială Rusă. Primele atestări documentare ale prezenţei staroverilor pe teritoriul României datează din perioada 1724-1740. Ei s-au stabilit în Moldova (Suceava şi Vaslui), unde erau numiţi lipoveni.

Actualmente, în România trăiesc 36.000 lipoveni în 70 de localităţi, cei mai mulţi în Dobrogea: Tulcea – 16.350; Constanţa – 5.273; Iaşi – 3.586; Brăila – 3.499; Suceava – 2.543; Bucureşti (cu Ilfov) – 1.171; Botoşani - 698; Ialomiţa - 602. Ca număr, ruşii-lipoveni se situează în topul etniilor din România după maghiari, romi, ucraineni, germani, turci şi înainte de tătari.

Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România arată că îndeletnicirile de bază ale ruşilor lipoveni sunt diferite, în funcţie de zona în care s-au stabilit. Cei din Dobrogea, în special în Delta Dunării, se ocupă cu pes­cuitul. Cei din Moldova fac grădinărit şi viticultură, dar şi agricultura, negoţ, diferite meşteşuguri. Pictura icoanelor în stil bizantin, marangozeria (dulgher de bărci) şi confecţionarea de obiecte din nuiele sunt alte meserii tradiţionale lipoveneşti.

Portul ruşilor lipoveni se păstrează, în special în unele localităţi din Dobrogea, doar când se merge la biserică. Este obligatoriu ca femeile să intre în lăcaşul sfânt cu capul acoperit cu batic (de obicei înflorat), să aibă fusta lungă şi largă legată cu un brâu special multicolor (pois), împletit din lână şi cu ciucuri la capete, şi bustul să-l aibă îmbrăcat cu o bluză cu mânecă lungă. Părul femeilor măritate este împletit în două cozi acoperite sub batic cu kicika (o tichie specială), iar cele nemăritate îşi prind părul într-o coadă, fiind legată cu panglici multicolore. Bluzele şi taioarele pot fi confecţionate din acelaşi material din care este făcută şi fusta. Femeile în vârstă poartă la biserică mătăniile (lestovka). Bărbaţii trebuie să fie îmbrăcaţi pentru biserică cu cămăşi cu mânecă lungă, legate la mijloc cu un brâu, şi în pantaloni lungi. 

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Cum arată nunta tradiţională la lipoveni. Imagini fermecătoare, de o frumuseţe care te lasă fără cuvinte

FOTO Poveste de succes în ţinutul lipovenilor: o casă în ruină transformată într-o bijuterie de arhitectură tradiţională

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite