FOTO Secretele Scrumbiei de Dunăre afumate, un produs românesc recent certificat la nivel european. E un deliciu culinar preparat în Delta Dunării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Deliciu din Delta Dunării Sursa Facebook Scrumbie de Dunăre afumată
Deliciu din Delta Dunării Sursa Facebook Scrumbie de Dunăre afumată

Delta Dunării poate spera la o revigorare odată cu recunoaşterea europeană a „Scrumbiei de Dunăre afumată“. Preparatul pescăresc a fost declarat de Comisia Europeană, la începutul lunii, produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP).

Producătorul Asociaţia Ro-Pescador, formată din operatori economici din judeţul Tulcea, dă asigurări că marca IGP nu va aduce o creştere de preţ, ce este în prezent de circa 50 lei per kilogram, ci va face ca munca pescarilor să fie valorizată, iar zona Deltei Dunării să câştige notorietate atrăgând turişti. Din asociaţia tulceană Ro-Pescador fac parte: Miadmar HDP SRL, Interfrig Fish SRL, Miadmar Fishing SRL, BBG Acces Consult SRL, Organizaţia de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii „Pescăruşul“ Murighiol. 

GALERIE FOTO CU DRUMUL SCRUMBIEI SPRE MESELE ROMÂNILOR

Scrumbia de Dunăre afumată este astfel al 5-lea produs românesc protejat în UE (dintr-un total general de 1.440), alături de Novacul afumat din Ţara Bârsei, Telemeaua de Ibăneşti, Salamul de Sibiu şi Magiunul de prune de Topoloveni.

Un alt produs din nordul Dobrogei, pregătit tot de Ro-Pescador, care aspiră la certificare IGP este Salata cu icre de ştiucă de Tulcea. Pe lista de aşteptare mai sunt Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcavalul de Săveni şi Telemeaua de Sibiu.

De ce este specială Scrumbia de Dunăre afumată

Primul care a pomenit de acest preparat este Grigore Antipa, părintele oceanografiei româneşti. Antipa a scris în lucrarea sa „Pescăria şi pescuitul în România“, apărută sub egida Academiei Române în anul 1916, despre obiceiurile de conservare a peştelui în Delta Dunării. Cercetătorul remarca înfiinţarea „afumătoriilor care fac batoguri, scrumbii de Dunăre şi tot felul de peşte de mare“.

Denumirea de „Scrumbie de Dunăre afumată“ a fost menţionată în 1919 de Prefectura Tulcea, care dădea la schimb acest preparat pentru cereale, iar în 1942 scrumbia afumată era deja produsul tradiţional care ilustra procedeul de afumare la rece - conform instrucţiunilor elaborate de Institutul de Cercetări Piscicole al României.

Secretele scrumbiei din Delta Dunării

Scrumbia este cel mai gras peşte din lume pentru talia ei (minimum 11% grăsime), atingând la maturitate (la vârsta de 2-3 ani) o greutate maximă de 400 grame greutate şi o lungime maximă de 30 centimetri lungime. Sezonul ei de pescuit este aparte, fiind pescuită când este prohibiţie la celelalte specii (martie-aprilie). Trăieşte în Marea Neagră, iar în martie începe să migreze spre Dunăre. Cât stă la gurile Dunării, până se acomodează cu temperatura apei dulci, scrumbia se hrăneşte cu peşti din mare şi din Dunăre, crustacee şi alte organisme.

Când este timpul să intre în Dunăre, pielea i se închide uşor la culoare şi spinarea i se îngroaşă - semn că s-a hrănit suficient şi este bună de reproducere. Apoi, până trece prin ritualul împerecherii şi depune icrele, scrumbia nu mai mănâncă nimic. 

La pescuit de scrumbie Sursa Ro-Pescador / Tiberiu Cazacioc

Captură peşte - scrumbia de Dunăre afumată - recunoscută UE Sursa Ro-Pescador / Tiberiu Cazacioc

Pescarii o adună cu setcile, o presară cu sare gemă şi o lasă la sărat maximum 5 zile. Niciodată nu se amestecă peşte din loturi pescuite în zile diferite. Pentru a păstra grăsimea peştelui se face afumare la rece cu rumeguş din lemn de esenţă tare. Afumarea este gata când pielea peştelui capătă culoarea aurie. Prin meşteşugul transmis din tată-n fiu, oamenii Deltei fac scrumbia afumată un deliciu. Se consumă întreagă (fără oase) sau feliată, putând fi mâncată cu ceapă, lămâie, roşii, ardei, castraveţi, pâine sau cartofi şi neapărat cu un vin alb de Dobrogea, de preferinţă Aligote (spun cunoscătorii) - să înoate peştele.

„Faptul că a primit certificare IGP atrage notorietate asupra zonei, îi dă o aură. Este o punere în valoare a patrimoniului culinar local. Este meritul comunităţii locale care s-a unit pentru a reuşi certificarea scrumbiei de Dunăre afumată“, declară Tiberiu Cazacioc, responsabil de marketing şi indicaţiii geografice pentru Ro-Pescador.

Decolmatarea Gurilor Dunării ar da o şansă scrumbiei

Scrumbia este întâlnită în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării - de la Cotul Pisicii, în dreptul localităţii Grindu, judeţul Tulcea, până la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Este un peşte rar, din care se pescuieşte între 4,8 şi 20 tone pe an.

„După sturion, scrumbia este al doilea peşte ca valoare economică în Delta Dunării. Presiunea pe scrumbie este foarte mare. Stocurile sunt în scădere, iar noi încercăm să gestionăm pescuitul, pentru a scădea braconajul“, spune Mălin Muşatescu, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. 

Delicioasa scrumbie afumată Sursa Facebook Scrumbie de Dunăre afumată 

Peşte icre Scrumbia de Dunăre afumată Sursa Facebook Scrumbie de Dunăre afumată

Cererea este mai mare decât oferta, iar Muşatescu vorbeşte despre planul de a decolmata gura Braţului Sfântul Gheorghe de vărsare în Marea Neagră, acolo unde canalul este gâtuit de aluviuni şi împiedică reproducerea scrumbiei. „Avem un proiect, cu ceva pricepere şi noroc poate vom obţine finanţare pentru a decolmata gura de la Sfântul Gheorghe şi a debloca acel coridor de migraţie - în maximum 2 ani. Trebuie să dăm şansa scrumbiei de a ajunge în fluviu“, afirmă guvernatorul. 

El mizează pe dorinţa pescarilor de a exploata şi de a proteja în acelaşi timp resursa deltei. Rivalităţile există între comunităţile de localnici, iar o soluţie reglementată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prevede pescuitul alternativ pe diferite sectoare ale Dunării.

„Cei din Brăila-Galaţi se plâng că scrumbia nu mai ajunge la ei, deoarece o opreşte Tulcea, de la intrarea pe Braţul Sfântul Gheorghe. Înainte scrumbia se găsea şi pe Braţul Chilia, acum se duce mai mult pe zona ucraineană a Chiliei. Mai merge şi pe braţul Sulina, probabil pentru că este bara de înaintare a Dunării în mare. Oricum, faţă de anii ’70 avem sub 25% producţie de scrumbie. Declinul a început din anii ’60, din cauza mai multor factori: pescuitul în exces, circulaţia navelor pe Dunăre, calitatea apei, curenţi schimbaţi. Am ajuns ca la faimosul festival al scrumbiei, de la Brăila, să mâncăm ton congelat şi macrou. Vrem ca asta să se schimbe“, conchide Muşatescu. 

Marca Indicaţie Geografică Protejată (IGP) Sursa Facebook Scrumbie de Dunăre afumată

Peşte - scrumbia de Dunăre afumată IGP - recunoscută UE Sursa Facebook Scrumbie de Dunăre afumată

Pe aceeaşi temă: 

Scrumbia afumată de Dunăre a devenit al cincilea produs românesc recunoscut oficial de Comisia Europeană

Vremea scrumbiei: de ce se poate pescui doar primăvara cel mai bogat peşte în Omega 3. Reţete tradiţionale delicioase

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite