Casă transformată într-un muzeu de artă populară. „Mi-a plăcut să strâng lucruri vechi pe care alţii le aruncă“

Casă transformată într-un muzeu de artă populară. „Mi-a plăcut să strâng lucruri vechi pe care alţii le aruncă“

Paraschiva Constantin la războiul de ţesut                                                      FOTO Călin Gavrilaş

Pe o străduţă din satul tulcean Vişina, o casă a fost transformată în muzeu de artă populară. Tanti Paraschiva a decis să arate lumii frumuseţea costumelor populare vechi, dar şi ţesăturile ce ies din mâinile sale pricepute.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un indicator situat pe drumul care duce spre Jurilovca, Gura Portiţei sau Cetatea Enisala, te atenţionează că în satul Vişina există un muzeu de artă populară. Iar turiştii, mai ales străini, nu au întârziat să caute casa care acum a devenit celebră.

„Mi-a plăcut să strâng lucruri vechi”

În anul 2006, Paraschiva Constantin, meşter popular, şi-a transformat casa într-un muzeu de artă tradiţională. Astfel, un coridor lung şi o cameră au devenit încăperi ce adăpostesc costume populare, ştergare, cuverturi, ţoale, lăzi de zestre, război de ţesut şi multe alte obiecte vechi. Deşi are acum 70 de ani, femeia ţese zilnic la războiul făcut în urmă cu un veac, moştenit de la un unchi.

Tanti Paraschiva a învăţat tainele ţesutului la 12 ani de la mama sa, începând cu lucruri mai simple, precum preşurile. Apoi, treptat, a început să facă cuverturi, pânze, prosoape, ţoale, costume populare dobrogene şi bulgăreşti, cămăşi, brâuri şi multe alte lucruri. Din mâinile ei au ieşit sute de obiecte care acum sunt răspândite în întreaga lume.

Muzeul Paraschivei Constantin adăposteşte obiecte de artă populară, multe dintre ele mai vechi de peste 100 de ani. Printre costumele tradiţionale dobrogene şi-au făcut loc şi costume din alte zone ale ţării, dar şi cele tradiţionale bulgăreşti, tanti Paraschiva fiind bulgăroaică după mamă. Nu lipsesc nici diferite obiecte care ne amintesc de perioada comunistă sau unelte folosite în gospodăriile dobrogene.

„Mi-a plăcut să strâng lucrurile vechi pe care alţii le aruncă, pentru că ele s-au lucrat greu. Când văd la cineva vrea să scape de ele, mie mi se rupe inima că nu ştiu să le păstreze”, spune femeia.

Pe lângă costumele populare care sunt prezentate de o parte şi de alta a holului, Paraschiva Constantin ne arată şi o ladă de zestre veche de 120 de ani. De asemenea, are două dulapuri foarte vechi luate de la oameni care doreau să le arunce. O altă piesă de excepţie este maşina de cusut pe care o foloseşte şi acum, maşină care a fost fabricată în anul 1836.

Însă, piesa centrală a muzeului este războiul de ţesut. Tanti Paraschiva se aşează la el cu grijă şi începe să ne facă o demonstraţie de măiestrie. Este momentul care îi impresionează cel mai mult pe turişti deoarece pot vedea cum se fabrică toate costumele populare sau celelalte produse expuse în muzeu. „Oamenii ţeseau acasă mai demult, acum nu mai au războaie, le-au tăiat şi băgat la foc”, subliniază Paraschiva Constantin.

Se promovează pe Facebook

„Casa în care stau, pe care am transformat-o într-un muzeu, a fost a fratelui mamei. Ei au plecat în anii ‛40 în Bulgaria, iar mama, bulgăroaică şi ea, a rămas aici pentru că era căsătorită cu un român. Au fost mulţi bulgari în sat”, ne povesteşte tanti Parascheva.

Acum îşi promovează muzeul pe pagina sa de Facebook, pe care iniţial i-au făcut-o copiii. „Am şi pagină de Facebook şi acolo oamenii găsesc poze cu mine şi cu ce fac eu. O am de cinci ani dar doar anul acesta am şi eu telefon cu care pot să o administrez. Mi-au luat fetele un telefon, deşi le-am zis că la 70 de ani nu o să mai învăţ eu să umblu cu el. Dar mă descurc destul de bine”, spune tanti Paraschiva râzând.

Muzeul din Vişina este vizitat anual de sute de turişti. Mulţi străini o caută să vadă minunăţiile pe care le adăposteşte, dar şi să plece cu o amintire făcută manual. Nimeni nu plăteşte nicio taxă de intrare în muzeu, iar Paraschiva Constantin are pentru fiecare un zâmbet şi o poveste.

Acum costumele ei populare, iile şi celelalte ţesături au ajuns în toate colţurile lumii. „Prosoapele sau ştergarele pornesc de la 30 de lei şi pot ajunge la câteva sute, în funcţie de complexitatea lor. Am avut români stabiliţi în diferite ţări, care au cumpărat de la mine amintiri. Unii au cumpărat costume populare să le îmbrace duminica la biserica lor de acolo”, spune tanti Paraschiva. Singurul ei regret este că nimeni nu este interesat să înveţe să lucreze la războiul de ţesut, iar această artă se va sfârşi odată cu ea.

Pe aceeaşi temă:

FOTO Poveste de succes în ţinutul lipovenilor: o casă în ruină transformată într-o bijuterie de arhitectură tradiţională

Prietenii plecaţi „în lume“ care salvează de la distanţă comuna natală. Povestea fântânilor minunate din Luncaviţa refăcute din donaţii şi muncă gratuită

citeste totul despre: