Vladimir Tismăneanu, la Timişoara: „România are Guvern SRI. Avem ce s-a dorit de la început. Avem guvern securist pe faţă, nu mai trebuie să ne ascundem“

Reputatul politolog Vladimir Tismăneanu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Maryland, a revenit la Timişoara, pentru lansarea cărţii „Teze şi antiteze la Washington”.

Întâlnirea lui Vladimir Tismăneanu cu publicul timişorean a avut loc în librăria independentă „La Două Bufniţe”, acolo unde a fost însoţit de bunul său prieten Mircea Mihăieş şi de politologul Marius Stan, coordonatorul volumului apărut la Editura Curtea Veche. 

„Suntem într-o situaţie în care ne aflăm din nou într-o criză a valorilor globale. Este foarte limpede. Alegerile din Statele Unite, din Franţa, alegerile ce vor veni în Germania. Europa se redefineşte... Nu ştim ce se va întâmplă. Ştim că tunelul are un capăt, dar nu ştim ce este la capăt. Cum spune cineva, în al treilea război vor fi orori mai noi, nu se repeta ororile mai vechi”, a spus Vladimir Tismăneanu, aducând în discuţie situaţia geopolitică actuală.

Texte apărute la Radio România Liberă

Toate textele din volumul „Teze şi antiteze la Washington” au fost publicate de Tismăneanu la Radio Europa Liberă. 
 

„Se întâmplă să fiu singurul care a rămas din vechea echipă de la Europa Liberă, care continuă să transmită, uneori de cinci ori pe săptămână. Şi mi se cere şi mai mult, pentru Republica Moldova. Faptul că nu s-a închis departamentul din Republica Moldova a făcut să rămână şi postul în limba română”, a declara Tismăneanu, care a început colaborarea cu Radio România Liberă în anul 1982.

„Plecasem din România în septembrie 1981, am avut un periplu planetar, iar în noiembrie 1982 m-am întâlnit cu Vlad Georgescu. Modelul de jurnalism politic, proza politică, este în mare măsură datorat faptului că ascultam cu veneraţie Europa Liberă, notam anumite formule din emisiunile Monicăi Lovinescu, ale lui Virgil Ierunca şi editorialele lui Noel Bernard. Ei au formulat un stil politic, care din păcate lipseşte astăzi”, a adăugat politologul.

„În sfârşit România are Guvern SRI”

Vladimit Tismăneanu a mai fost în Timişoara în ultimii ani. În 2011 a venit să lanseze „O tranziţie mai lungă decât veacul”, iar în 2015 „Efigii ale unui coşmar istoric”.

„Relaţia de colaborare intelectuală cu Mircea Mihăieş a adus patru sau cinci cărţi comune, care au fost strânse în megavolumul <O tranziţie mai lungă decât veacul>. Şi s-a dovedit că e mai lungă decât veacul, o tot ţinem cu tranziţia din decembrie 1989. Eram la Viena când am aflat de noul guvern. Şi am scris imediat. Mi-a luat trei minute să o pun pe Facebook şi am spus: În sfârşit România are Guvern SRI. Avem în momentul de faţă ce şi-au dorit de la început. Avem guvern securist pe faţă, nu mai trebuie să ne ascundem. Trăim din nou momentul pe care un foarte bun prieten, romancierul Alexandru Ivasiuc, l-a definit cuvinte: <Suntem 22 de milioane de oameni care trăim în imaginaţia unui nebun>. Acum suntem 20 de milioane, mă pun şi pe mine pentru că am şi cetăţenie română”, a spus Tismăneanu.

Secolul XX nu s-a încheiat

Politologul a afirmat că “secolul XX nu s-a încheiat” din punct de vedere al luptelor care au definit acest secol.

“Au fost mari futuni ideologice, aşa trebuie văzut, şi care nu s-au încheiat. Reapar sub ochii noştri. Aflăm că unul dintre consilierii preşedintelui american, omul care supervizează Casa Albă în momentul de faţă, Steve Bannon, este un mare admirator al lui Iulius Evola – unul dintre ideologii fascismului italian. Diferenţa e că Mussolini avea un larg vocabular, în timp ce preşedintele nostru are 15 cuvinte. În 1917, odată sosirea lui Lenin la Petrograd, începe secolul XX. Lenin spunea că revoluţia comunistă va fi o revoluţie planetară, care va institui în Rusia dictatura proletariatului. Principala consecinţă a Primului Război Mondial este Revoluţia Rusă. Fără Primul Război Mondial, Lenin nu ajungea la putere. Patru ani mai târziu, bolşevicii organizează primul masacru împotriva unei revolte antiautoritare, mă refer la Revolta marinarilor din Kronstadt. După care vine fascismul italian, cu Marşul împotriva Romei. Urmează deceniul 1930-1940, un deceniu josnic şi fariseic sau ipocrit. A fost lupta între fascism şi comunism, antifascism şi anticomunism. Fiecare trebuie analizat de sine stătător. După care ştim ce s-a petrecut…”, a mai explicat Vladimir Tismăneanu.