„SPA-ul“ otoman din Piaţa Libertăţii va fi îngropat din nou. Soarta Băilor turceşti rămâne ca temă pentru generaţii mai competente

Şantierul arheologi din Piaţa Libertăţii poate fi închis

Autorităţile au decis soarta vestigiilor arheologice descoperite în Piaţa Libertăţii din Timişoara. Băile turceşti vor fi din nou îngropate.

În urma lucrărilor de reabilitare a Pieţei Libertăţii din Timişoara, arheologii au scos la suprafaţă vestigiile Băilor turceşti care datează de la sfârşitul epocii otomane din Banat. 

Cercetătorii au descoperit 11 încăperi din fostele Băi turceşti, care s-au păstrat în condiţii foarte bune. După un an şi jumătate în care şantierul arheologic a stat deschis, presaţi de timp – proiectul european trebuie predat în scurt timp, şi de bani, oficialităţile s-au dovedit neputincioase. În final s-au recunoscut învinse: Băile turceşti vor fi îngropate, respectând toate normele de conservare. 

Asta pentru generaţii viitoare, care se vor dovedi mai competente, care vor fi în stare să pună în valoare una din puţinele semne rămase din cei 164 de ani de domaniţie otomană în Timişoara.

Lucrările de arheologie au fost conduse de profesorul Dorel Micle, de la Facultatea de Istorie a Universităţii de Vest. Acesta a propus păstrarea vestigiilor sub o sticlă, însă nu a fost acceptată varianta. 
 

„Nu ştiu care sunt motivele pentru decizia luată. Lipsă de bani, lipsă de timp...Sunt dezamăgit ca timişorean, nu ca arheolog. Dorim să fim capitală culturală europeană, dar ce arătăm oamenilor? Mi-ar fi plăcut să fie un loc important pentru turişti. Dar s-a ales cea mai simplă şi neprofesională variantă. Îmi pare rău. Ar fi fost spectaculos, era printre puţinele băi otomane care s-au păstrat atât de bine. S-a păstrat pentru că se afla sub acel părculeţ, iar rădăcinile copacilor nu distrug cât distruge omul. O parte din băi se află sub Biblioteca Judeţeană, aceea a fost distrusă. Am numărat 11-12 săpături făcute pentru canalizare şi alte lucrări de acest gen. Pe de altă parte, s-a păstrat aşa de bine pntru că era o clădire nouă. Ea a fost construită între 1690-1700, cu puţin timp înainte de cucerirea austriacă. Turcii aveau înainte alte băi. Am descoperit 11 încăperi, s-au păstrat foarte bine podelele. Era o zonă centrală în formă de octogon, de unde se intra în încăperi mai mici, unde era baia de aburi, unde se făcea masaj... Nu am găsit camera unde se făcea focul, acesta se afla probabil sub clădirea bibliotecii”, a declarat arheologul Dorel Micle. 

„S-au găsit numeroase pipe turceşti. Era un loc unde se adunau oamenii pentru curăţirea trupului şi a sufletului, înainte de a merge la moschee. Era un loc unde se socializa, unde se discutau afaceri, politică, probleme de familie. Se servea cafea şi ceai în ceramică de lux, de porţelan, adusă din China. Era un fel de mall din zilele noastre”, a mai povestit Dorel Micle.

Arheologul a explicat şi modul în care vor fi îngropate vestigiile din Piaţa Libertăţii.

„Noi am propus acoperirea cu sticlă. S-a spus că nu dă bine cu aspectul pieţei. Să nu uităm că în faţa Luvrului este acea piramidă modernă, care ştiţi ce succes are. Arhitectul Mihăilescu a venit cu ideea coborârii pieţei, oamenii să poată coborâ, să vadă o mică expoziţie. Era totul la vedere. Dar sunt liniştit că se protejează vestigiile care vor fi îngropate. Se păstrează mai bine decât dacă stau aşa în aer liber. Timp de un şi jumătate au suferit mai mult, au trecut două ierni. Se pune o folie geotextilă, se acoperă cu nisip şi nu se distruge nimic. Noi avem planuri foarte exacte şi oricând se poate scoate totul din nou la lumină”, a explicat Micle. 

„Noi îi votăm ca proştii, ei decid”

„E aiurea! Era singura rămăşiţă din perioada otomnană care putea fi văzută. Ar fi singura mărturie a civilizaţiei otomane din Timişoara. Păcat şi de munca arheologilor care au lucrat acolo. Băile erau extraodinar de interesante. Era un important pentru musulmani. Înainte să meargă la rugăciune, la moscee, ei mergeu la baie. Era echivalentul termelor romane. După cucerirea făcută de austrieci, în 1728 a venit ordinul lui Mercy, ca toate construcţiile turceşti să fie dărâmate pentru a putea construi un oraş baroc. Îmi pare rău că nu se păstrează ce s-a descoperit, dar nu e prima măsură aiurită. Din păcate, consilierii nici nu se consultă cu istorici, dar ei sunt cei care decid. Nu noi. Noi îi votăm ca proştii”, a afirmat istoricul Ioan Haţegan.  

„Astăzi se pot găsi soluţii pentru orice. Alţii pot, noi nu”

„Este mare păcat. În multe locuri din lume s-au găsit soluţii foarte bune. La noi nu s-a putut. I-am sugerat domnului primar să viziteze Pecs, să vadă soluţiile găsite acolo. Sunt foarte multe vestigii acoperite de sticlă. Este o tehnologie folosită cu succes şi în Grecia, şi în Italia. Nu am fost să văd, dar se pare că această soluţie s-a folosit şi pe Lipscani, în Bucureşti. Chiar primarul a povestit despre asta. Îngroparea Băilor turceşti este o pierdere. Timişoara duce lipsă de monumente medievale. Nu există. Ar fi fost ceva cu care ne puteam lăuda turiştilor. Nu ştiu motivele, dar probabil că este şi o grabă pentru finalizarea lucrărilor, dar probabil şi lipsă de fonduri. Nu cred că sunt reale motivele prezentate de oficiali, şi anume că montarea stâlpilor pentru sticlă ar distruge vestigiile. În ziua de astăzi se pot găsi soluţii pentru orice. Alţii au putut”, a declarat istoricul Ioan Szekernyes.

Iată şi explicaţia oficială:  

Secţiunea Tehnică de Arhitectură şi Inginerie a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, întrunită în 22.07.2015, a aprobat varianta 1 a proiectului de punere în valoare a Băilor turceşti şi a emis avizul nr. 192/M/2015.

„Expunerea liberă (scufundată) a vestigiilor arheologice implică necesitatea efectuării de lucrări de construcţie care ar distruge parţial vestigiile arheologice ale Băilor turceşti (construirea de fundaţii, de parapeţi de sprijin, închiderea canalelor de încălzire a planşeelor, construcţia reţelelor utilitare - pluviale). 

Varianta acoperirii cu sticlă a unei suprafeţe de 300 mp necesită realizarea unei structuri metalice suport, iar montarea acesteia presupune, de asemenea, distrugeri parţiale ale vestigiilor arheologice (prin construcţia de fundaţii)”.

După acoperirea vestigiilor, pe pavajul din Piaţa Libertăţii se va marca zidurile Băilor turceşti. Proiectantul propune şi amplasarea de plăcuţe informative şi amplasarea unei machete din bronz cu reconstituirea istorică, volumetrică, a clădirii Băilor turceşti

„Specialiştii din Comisie au aprobat acestă variantă tocmai pentru a se asigura păstrarea integrală, nealterată a vestigiilor Băilor turceşti, printr-o soluţie de protejare in situ reversibilă, care să permită o eventuală punere în valoare complexă, integrală şi descoperită a vestigiilor (inclusiv construirea unui spaţiu muzeal) atunci când vor exista posibilităţi financiare pentru aceasta... Punerea în valoare a vestigiilor arheologice nu presupune neapărat expunerea liberă, decopertată a acestora. Metodele acceptate de punere în valoare a vestigiilor arheologice pot fi fie păstrarea in situ a acestora, fie mutarea lor în alta locaţie (chiar şi în muzeu), fie expunerea deschisă - vizibilă, fie marcarea şi semnalizarea corespunzătoare a acestora. Considerentele urbanistice se corelează cu necesitatea de punere în valoare a vestigiilor”, mai spun cei de la Comisie.