Reţeta cu care a renunţat un timişorean la ţigări după 23 de ani de fumat: „E mult mai uşor decât crezi”

Devenit fumător „printr-a-8-a”, Ciprian Ştefănescu (42 de ani) a ajuns să fumeze timp de 23 de ani, „sudând” chiar şi câte două pachete de ţigări pe zi. În 18 iunie 2012, Ciprian a spus „stop”. De atunci nu a mai pus ţigara în gură şi a dobândit un „viciu sănătos”, care l-a ajutat în a renunţa definitiv la fumat.

Povestea lui Ciprian poate fi povestea oricărui fumător înrăit care trece foarte repede de la faza de „mă pot lăsa oricând de fumat” la faza „sunt dependent şi nu pot concepe că mă voi putea lăsa vreodată de fumat”. Timişoreanul mărturiseşte că o bună perioadă de timp nici măcar nu şi-a mai pus problema să se lase de fumat. „Totul părea ok. Apoi, în negare, îmi spuneam că, de fapt, nu vreau să mă las”, mărturiseşte timişoreanul.

Ca fost fumător, Ciprian ştie că sunt două categorii de oameni afectaţi de fumat. „Unii care nu doresc să se lase şi vor fi fumatori până la moarte, şi alţii care au ajuns într-un punct în care şi-ar dori să se lase, poate au şi încercat de câteva ori, dar sunt convinşi că aceasta este imposibil de realizat. Vreau să mă adresez acestora din urmă, şi să le spun că: te poţi lăsa de fumat, iar cu determinare, e chiar mult mai uşor decât crezi”, spune Ciprian.

Potrivit timişoreanului secretul renunţării la fumat e că ... nu există niciun secret. „Nu trebuie nici să reduci treptat numărul de ţigări fumate, nici să le înlocuieşti cu bomboane mentolate. Tot ce trebuie să faci e să iei hotărârea fermă că vrei să te laşi. Dar fermă, nu doar de formă. În jocul ăsta de cuvinte, deşi diferă doar o singură literă, sunt două lumi total aparte. Mai bine continuă să fumezi până ce te hotarăşti cu adevărat că vrei să te laşi, decât să te amăgeşti că parcă te-ai lăsa, dar mai cochetezi cu ideea fumatului”, a arătat Ciprian Ştefănescu.

Fumatul înlocuit cu alergarea

Odată cu renunţarea la fumat, Ciprian s-a apucat de alergat, iar asta l-a ajutat foarte mult în decizia de a renunţa la ţigări. Acum timişoreanul este membru al Alergotura, o organizaţie care încurajează alergarea, dar participă şi la maratoane, reuşind să alerge chiar şi 100 de km. „Chiar dacă în iunie 2012 abia reuşeam să alerg două ture de stadion (în total, 800 de metri), gâfâind şi încercând cu disperare să trag aer în piept, după nici 10 luni, în 21 aprilie 2013, alergam primul meu maraton. În 2 noiembrie 2013 am alergat de la Timisoara la Arad, 46 de kilometri. Mai dificilă a fost prima săptămână. Apoi am (re)descoperit alergarea şi parcă îmi părea rău să stric atâta efort depus pentru a alerga cei 800 de metri aprinzând o ţigară după antrenament. Pe masura ce zilele în care nu fumasem începeau să se adune, parcă tot mai uşor îmi era să rezist nevoii de a fuma”, a explicat Ciprian.

Timişoreanul a spus că, biologic vorbind, tentaţia de a fuma apare la ocazii speciale, dar cu voinţă se poate rezista, iar după scurt timp vei constata că „dacă înainte ne tenta să aprindem o ţigară acum începe să ne deranjeze să stăm într-o atmosferă încărcată cu fum de ţigară”. „În cazul meu, am înlocuit dependenţa de fumat cu cea de endorfinele generate prin alergare, iar de atunci nu m-am mai uitat în urmă. Probabil că vor trebui să treacă încă 23 de ani ca să pot spune că sunt nefumător, dar abia îi aştept. Sper ca în acest răstimp povestea mea să inspire cât mai mulţi fumători să îndrăznească să-şi înlocuiască şi ei dependenţa «rea» cu una «bună»”, a conchis Ciprian.