Primul ziar german din sud-estul Europei a apărut la Timişoara. Cel dintâi cotidian politic a supravieţuit căderii Imperiului, dar a fost închis de comunişti

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Deutsches Tagbald apare în Timişoara din anul 1900
Deutsches Tagbald apare în Timişoara din anul 1900

Primul ziar german din sud-estul Europei a apărut la Timişoara, în anul 1771. Era vorba de săptămânalul Intelligenz-Blatt. Au apărut doar 13 ediţii, apoi a dispărut.

Cea dintâi tipografie din Timişoara a fost deschisă în 1771 de Mathaus Heimerl, în cartierul Fabric. Aici se tipăreşte primul săptămânal din Timişoara: Intelligenz-Blatt, acesta fiind primul ziar german din sud-estul Europei.

Heimerl moare în 1784, iar tipografia trece în perioada 1784-1789, în proprietare cumnatului său Anton Josef Slovetzek, care avea şi o prăvălie în oraş. Slovatzek avea şi reprezentanţa vestitului editor-tipograf Johan Trattner din Viena. În 1787 se înfiinţează a doua tipografie la Timişoara, a lui Josef Eisenfuhrer, care în 1791 o vinde lui Lechner. Ambele tipografii din oraş vor ajunge pe mâinile lui Jakob Jonas.

După moartea lui Jonas, tipografia este moştenită de văduva lui Terezia David, care în 1806 se căsătoreşte cu Jozsef Klapka, fost primar al Timişoarei din 1819 până în 1833. El va deschide şi prima bibliotecă de împrumut dinImperiul Habsburgiuc (1815). Am trecut în revistă începuturile tipografiilor din Timişoara, pentru a vedea pe ce bază au apărut şi primele ziare din oraş.

Astfel,  primul ziar din Timişoara s-a numit Intelligenz-Blatt. Era un săptămânal de limbă germană care a apărut în 1771. Au apărut doar 13 exemplare. 

În 1784 a apărut Temesvarer Zeitung, însă şi acesta a avut o existenţă efemeră. La fel s-a întâmplat cu Temesvarer Merkur (1787), Banater Zeitschrift (1828). 

Au apărut alte şi alte ziare în limba germană: Tagesanzeigner (1848), Der Sudunger (1848), Temesvarer Anzeiger (1849-1851) – ziar exclusive pentru reclame, Euphrosine (1851), Banater Telegraph (1851-1852) – era un bisăptămânal, Landes-Gesetz un Regierungsblatt (1851-1860) – cuprindea legi, regulamente şi ordonanţe.

Şi ajungem la anul 1852, când apare Temesvarer Zeitung (avea acelaşi nume cu cel din 1784). Era primul cotidian politic din Timişoara, care a apărut în perioada 1852-1949.

A supravieţuit destrămării Imperiului Austro-Ungar

Publicarea sa a fost iniţiată de guvernatorul Voivodinei sârbeşti şi a Banatului timişean, sub conducerea lui Andreas Flatt. La origine, ziarul avea şi funcţia de buletin oficial, o parte a cuprinsului fiind rezervată pentru anunţuri şi ştiri oficiale, restul cuprindea corespondenţe din străinătate şi articole politice, economice şi sociale. Deşi a fost înfiinţat ca organ al puterii Imperiului Austro-Ungar, ziarul a supravieţuit destrămării acestuia.

Sub conducerea lui Anton Lovas, Temesvarer Zeitung a devenit un ziar modern în 1912. În ediţia jubiliară a ziarului Temesvarer Zeitung, apărută la 25 decembrie 1930 cu ocazia sărbătoririi a 80 de ani de la prima ediţie, s-a publicat şi un mesaj de felicitare trimis din München de Thomas Mann. Scriitorul elogia munca de informare obiectivă a ziarului care „a mijlocit şi a comentat ca organ de gândire şi simţământ de cultură germană pe perioada a aproape trei generaţii istoria contemporană” şi i-a transmis „urări cordiale pentru un viitor tot aşa de fructuos şi onorabil”, scrie siteul Wikipedia.

În 1861, proprietar devine Hirschfeld Carol, în 1864, Marton Uhrman, iar din 1866 avocatul Michael Niamesny. În 1867 vine Albert Strasser. În 1891 s-a săbătorit jubileumul de 40 de ani, când redactor-şef este Romulus Kacser.
 

Între 1940-1944 ziarul a fost interzis, dar în toamna anului 1944 a reapărut pentru scurt timp. Avea să dispară definitiv în 1949, la scurt timp după instalarea comunismului în România.

În decurs de 148 de ani (între 1771-1919) la Timişoara au apărut 98 de ziare în limba germană, în curs de 61 de ani (1858-1919) au apărut 65 de ziare în limba maghiară, iar în decurs de 45 de ani (1874-1919) au apărut 13 ziare în limba română. Primul ziar în limba română la Timişoara, Priculiciu, a apărut în 1874.

Citiţi şi:

De ce este Banatul fruncea: moştenirea austro-ungară. „Deşi aflat la margine de imperiu, era un Pământ al Făgăduinţei, o mică Americă, ba chiar un Eldorado”

Primarii vizionari ai Timişoarei. Oamenii care au pus oraşul pe harta Europei Occidentale
 

Brandurile Timişoarei: moştenirea multiculturală, premierele şi inovaţiile tehnologice, revoluţia şi parcurile

FOTO VIDEO Minunata Timişoara - Toate secretele clădirilor-monument şi poveştile uluitoare ale unei cetăţi imperiale

 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite