Motociclista condamnată pentru moartea unui pieton care traversa prin loc nepermis merge la CEDO

FOTO Arhivă

O tânără motociclistă condamnată definitiv la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pentru moartea unui bărbat de 68 de ani care traversa un drum naţional prin loc nepermis şi pe care tânăra l-a accidentat, cere să i se facă dreptate la CEDO.

„Adevărul” a prezentat 4 iulie 2019 cazul unei motocicliste condamnate definitiv la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pentru că l-a accidentat mortal pe un pieton care i-a ieşit în faţă, traversând drumul naţional pe care circula motociclista, prin loc nepermis. Accidentul a avut loc în în 11 aprilie 2015 în localitatea Păuliş, din judeţul Arad. Chiar dacă pietonul a traversat prin loc nepermis, motociclista a fost găsită vinovată pentru că, în urma expertizelor, s-a constatat că circula cu 70 km/h pe un sector de drum pe care viteza maximă permisă era de 50 km/h.

În procesul deschis la CEDO, Beatrice Teodorescu contestă încălcarea dreptului la un proces echitabil şi modul în care expertizele din dosar au fost realizate. Concret, tânăra susţine că la judecarea apelului, judecătorii au refuzat, cu ocazia primului termen, să amâne procesul pentru ca inculpata să îşi angajeze un avocat, fiind reprezentată de un avocat care substituia avocatul din oficiu desemnat.

De altfel şi din sentinţa Curţii de Apel Timişoara reiese că judecătorul a refuzat cu ocazia primului termen din apel o amânare pentru angajarea unui avocat ales pe motiv că „inculpata este titulara căii de atac a apelului pe care l-a formulat la începutul lunii decembrie, astfel aceasta avea timp mai mult de o lună să îşi angajeze un apărător”.

„Dacă măsurătorile ar fi fost corecte, viteza mea ar fi scăzut destul de mult sub 50km/h”

Motociclista susţine că expertizele care au fost realizate în dosar şi care au arătat că avea o viteză peste limita legală au avut la bază date eronate sau incomplete. „În data de 11.04.2015, mă deplasam din direcţia Deva către Arad, conducând motocicleta, moment în care am observat că din partea dreaptă a drumului un pieton avea intenţia să intre pe carosabil, prin loc nepermis de traversare. În acest moment am frânat şi am claxonat, iar pietonul s-a oprit exact la intrarea pe carosabil, lângă linia discontinuă care marchează marginea drumului, după care a luat-o la fugă, continuându-şi drumul. Văzând imediat obstacolul în faţă, am început manevra de evitare a obstacolului, prin partea stângă, partea opusa direcţiei din care venea obstacolul, fără a mai avea posibilitatea de a frâna în timp util până la impact. Dupa impact, mi-a fost imposibil să mai franez, având în vedere că impactul a avut loc în zona comenzilor motocicletei, lovindu-mă şi la mâini. Presupunerile luate în calcul la întocmirea expertizelor conform cărora motocicleta se afla în frânare după momentul impactului sunt greşite deoarece nu mi-a mai fost posibilă acţionarea comenzilor din cauza impactului”, se arată într-un memoriu depus de Beatrice în instanţă.

Tânăra mai susţine că în prima expertiză realizată în dosar a rezultat o viteză de 74 de km/h în momentul impactului. Motociclista a demonstrat că în realizarea expertizei a fost greşită direcţia de deplasare a victimei, despre care s-a constatat că avea şi o alcoolemie de unu la mie, iar în urma refacerii expertizei viteza a scăzut la 64 de km/h. „Această diferenţă precum şi diferenţa mare dintre viteze, ne duce la concluzia că rezultatul a fost obţinut empiric şi nu în urma unui calcul analitic pertinent. Totodată, nici una dintre celelalte obiecţiuni nu au fost luate în considerare la refacerea expertizei (coeficientul de frecare, masa totală a vehicului, faptul că dupa impact nu au mai putut fi acţionate frânele)”, se mai arată în memoriul depus de tânără în instanţă.

În fine, în dosar a fost realizată şi o expertiză criminalistică, iar tânăra reclamă faptul că rezultatele acestei expertize arată doar presupuneri. „Concluziile raportului criminalistic privind locul impactului, viteza de deplsare de motocicletei, viteza de deplasare a victimei, traiectoria de deplasare a motocicletei, traiectoria de deplasare a victimei sunt: locul impactului a fost apreciat, nu se poate stabili pe baza unui calcul analitic pertinent viteza initiala de deplasare a motocicletei,nu se poate stabili pe baza unui calcul analitic pertinent viteza de deplsare din momentul impactului, nu exista posibilitatea determinarii pe baza unei expertize criminalistice a traiectoriei avute de motocicleta in momentele anterioare coliziunii”, mai arată motociclista care a fost condamnată în final la un an şi patru luni cu suspendare, judecătorii considerând că poartă o parte din vină pentru producerea accidentului.

„Nu doresc decât să încerc să fac lumea să fie mai informată în aceste cazuri, să ştie să se apere chiar de la început (ceea ce eu nu am ştiut) şi să ştie ce este de făcut în aceste cazuri de abuzuri. Pe mine nu m-a afectat atât de tare cât ar fi afectat un om care işi câstigă pâinea cu şoferia, un şofer de livrări, un TIR-ist sau taximetrist, cu atât mai mult că nu mulţi oameni îşi permit să dea zeci de milioane (n.r. lei vechi) pe expertize, suplimente la expertize si contraexpertize, bani pe drum (4 ani de făcut naveta Bucuresti - Arad la atâtea termene), zile neplătite de concedii şi cazări plătite, plus avocaţi şi dauna propriu-zisă a accidentului. Îmi pare foarte rău de oamenii care se află în această situaţie şi nici măcar nu realizează gravitatea faptelor şi modul în care este instrumentat un caz de accident de circulaţie. În cazul meu, dacă măsurătorile ar fi fost corecte, măcar una, viteza mea ar fi scăzut destul de mult sub 50km/h, de la 64km/h, cât a fost la recalculare”, a arătat Beatrice Teodorescu pentru „Adevărul”.