UPDATE Moment istoric la Timişoara. „Decebal”, „Burebista“ şi "Traian" au fost lansaţi la apă FOTO
0
Primul vaporetto care va circula pe canalul Bega a fost lansat la apă. În cursul zilei de miercuri au ajuns pe Bega alte două vapoare.
UPDATE 2 În această seară a ajuns pe Bega şi "Traian", cel de-al treilea vaporetto fabricat la Galaţi, care va face transpotul public pe apă la Timişoara, începând de la 1 iunie. Până atunci vapoarele vor fi testate şi vor circula peste câteva zile pentru agrement.
Al patrulea vapor, "Glad", se află în depoul RATT. Acesta de abia a sost adus ieri la Timişoara.
UPDATE 1 În cursul acestei zile, reprezentanţii primăriei şi al firmei din Galaţi care au fabricat ambarcaţiunile, au pus pe canalul Bega şi al doilea vaporetto, cel denumit "Burebista". Tot astăzi va ajunge pe apă şi "Traian".
"Decebal" pe apă
Moment istoric pentru Timişoara. În această dimineaţă a fost lansat la apă “Decebal”, primul dintre vaopraşele care vor asigura transportul public pe canalul Bega. Vaporul a fost transportat cu un trailer din curtea Regiei Autonome de Transporturi, până pe splaiul Tudor Vladimirescu. Vaporul a fost apoi pus pe apă cu ajutorul unei macarale.
La eveniment a participat şi primarul Nicolae Robu, care a făcut şi prima cursă pe apă cu “Decebal”, din zona Iosefin până la podul “Tinereţii”, mai exact în locul unde a stat mulţi ani vaporul “Pelican”.
UPDATE FOTO Vapoarele la Timişoara SURSA Daniel Văcărescu
“În primul rând mă bucur pentru calitatea acestor vaporaşe. Sunt convins că atunci când vom da în folosinţă acest sistem de transport în comun al Timişoarei, el va fi foarte agreat şi folosit. Se pot parcurge distanţe mari într-un timp foarte scurt şi extrem de confortabil. Timişoara va deveni mult mai atractivă după ce vom da în folosinţă aceste vaporaşe. Ne vom bucura şi noi, timişorenii, dar şi turiştii sau cei din regiune care vin la Timişoara”, a spus Nicolae Robu, preimarul Timişoarei.
În cursul zilei de azi vor fi puse pe apă alte două vapoare, cele denumite “Traian” şi “Burebista”, urmând ca zilele acestea să apară pe Bega şi al patrulea vaporetto, “Glad”. Alte trei vapoare (“Savoya”, “Mercy” şi “Ferdinand”) se află încă în construcţie, pe şantierul de la Galaţi. Acestea vor ajunge la Timişoara până la sfârşitul lunii iunie.
După câteva zile de probe, urmată de inspecţia de la Autoritatea Navală, vapoarele urmează să funcţioneze în regim de agrement, până la 1 iunie. Atunci va începe, oficial, transportul public pe apă, la Timişoara.
O cursă va costa un leu
După câteva zile de probe, urmată de inspecţia de la Autoritatea Navală Română, vapoarele urmează să funcţioneze în regim de agrement, până la 1 iunie. Atunci va începe, oficial, transportul public pe apă, la Timişoara.
Indiferent cât de lungă sau scurtă este cursa, costul unui bilet va costa un leu.
“Vom avea un preţ foarte scăzut. Eu aş fi vrut ca transportul în comun să fie gratuit, dar nu suntem lăsaţi. Suntem obligaţi să punem un preţ fix. De asta am pus un preţ simbolic, de un lei, indiferent de lungimea cursei”, a mai spus Robu.
Ambarcaţiunea fabricată la Galaţi a costat 270.000 de euro. Banii pentru ambarcaţiuni sunt de la bugetul local, în timp ce realizarea staţiilor de vaporetto, nouă la număr, au fost realizate prin fonduri europene, în cadrul reabilitării canalului Bega.
Timişoara este singurul oraş din România în care există cinci subsisteme de transport în comun: autobuze, troleibuze, tramvaie, biciclete şi vapoare!
Un vaporetto costă 270.000 de euro
Ambarcaţiunea fabricată la Galaţi a costat 270.000 de euro. Banii pentru achiziţia vapoarelor sunt de la bugetul local, în timp ce realizarea staţiilor de vaporetto, nouă la număr, au fost realizate prin fonduri europene, în cadrul reabilitării canalului Bega.
“Vaporaşul este destinat transportului public. Din punct de vedere al singuranţei, pentru că este un subiect la ordinea zilei, este echipat cu tot ce este necesar în situaţii de urgenţă. Are două motoare de 59 de cai putere, produsă de firma japoneză Kubota. Sunt acţionate independent fiecare. Viteza din caietul de sarcini pe Bega va fi de maxim 15 kilometri pe oră, chiar dacă poate să meargă şi puţin mai repede. Înălţimea liberă de care are nevoie este de 2,60 metri, de aceea are această formă puţin plată, să poată trece pe sub Podul Michelangelo, care e cel mai jos”, a declarat Remus Retezan, reprezentantul firmei constructoare.
Un vaporetto are 50 de locuri, este dotat cu instalaţie de aer condiţionat, toaletă, instalaţie de sunet.
Vaporaşele comandate de Primăria Timişoara reprezintă unicate pentru firma constructoare din Galaţi. “Fireşte că nu mai avem prea multe de inventat în ceea ce priveşte navigaţia şi vaporaşele, dar acestea care au fost făcute pentru Timişoara sunt unicate. Practic nu mai există niciunul identic. Mai există un catamaran asemănător, în Bucureşti, pe Herăstrău. Dar nu este la fel”, a mai spus Remus Retezan.
Visul timişorenilor este să poată merge cu vaporul până în Serbia, iar de acolo, mai departe, chiar până la Rotterdam, aşa cum s-a circulat în urmă cu 100 de ani.
Visul de a naviga până în Serbia
Primăria Timişoara a beneficiat de un proiect de reabilitare a infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega şi introducerea transportului public naval pe Bega. Amenajările s-au făcut o distanţă de zece kilometri, pe ambele părţi ale Begăi.
Startul lucrărilor a fost dat în iunie 2012, iar acestea s-au încheiat la termenul prevăzut în contract, adică decembrie 2015.
În cadrul proiectului s-a făcut o pistă de bicielete pe malul Begăi, din Timişoara până în Serbia, s-a refăcut spaţiul verde, sistemul de iluminat public şi s-a construit nouă staţii de vaporetto. Valoarea proiectului a fost de aproape 10 milioane de euro. Circulaţa vapoarelor se va face doar în Timişoara, de la Solventul până la Uzina de Apă.
Următorul pas va fi extinderea transportului public pe apă în comunele din judeţ. Mai exact până la ecluza de la Sânmihaiul Român. Însă pentru a putea naviga spre Serbia va fi nevoie de o investiţie masivă pentru repararea ecluzei de la Sânmihaiul Român.
Timişoara s-a dezvoltat pe malul Begăi
Istoria canalului Bega începe în anul 1728 când contele Claudius Mercy dispune săparea unui canal care să contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timişoarei. Atunci începe canalizarea râului Bega în amonte de Timişoara. Patru ani mai târziu, în 1732, pe noul canal circulă primul vapor pâna la Pancevo. Între 1735 - 1754 se construieşte o nouă variantă, mai la sud, între Timişoara şi Klekk, iar vechiul canal este abandonat. Noul traseu este mult mai drept şi favorabil navigaţiei. În 1752 este menţionat Portul Timisoara în cartierul Iosefin. Cantitatea de marfuri transportata pe Bega era de 20.000 tone. Timişoara devine astfel primul oraş de pe teritoriul actual al României care utilizează acest mijloc de transport în comun.
Aproimativ 500.000 pasageri în anul 1944
În 1912, în Portul Timişoara sunt încarcate 415.000 de tone de marfă şi descărcate circa 200.000 de tone. În 1917 pe canalul Bega sunt înregistrare 563 ambarcaţiuni comerciale, care navigheaza timp de 305 zile pe an. Între anii 1937-1938 volumul de mărfuri transportate ajunge la un maxim de 250.000 tone pe an. Transportul de pasageri pe Bega cunoaşte un vârf de aproximativ 500.000 pasageri în anul 1944. Traficul suferă grav din cauza celui de-al doilea război mondial iar în 1958 transportul de marfuri încetează. În 1967 sunt retrase şi navele de pasageri.
Redeschiderea canalului revine în discuţie îmediat după 1990 însa autorităţile nu dispun de fondurile necesare pentru dragarea canalului şi redeschiderea navigaţiei.
UPDATE 1 "Decebal" şi "Burebista" pe Bega FOTO Siky Marco
Se încarcă comentariile...
