Mărturia lui Bodnariu, românul căruia Norvegia i-a confiscat cei 5 copii. Detalii din ancheta ţinută la secret: „Norvegienii care ne cunosc aici sunt şocaţi”

Mărturia lui Bodnariu, românul căruia Norvegia i-a confiscat cei 5 copii. Detalii din ancheta ţinută la secret: „Norvegienii care ne cunosc aici sunt şocaţi”

Marius şi Ruth Bodnariu au rămas fără cei patru copii în 17 noiembrie

Cazul lui Marius şi Ruth Bodnariu, familia din Norvegia rămasă fără cei cinci copii luaţi de stat, a declanşat un val de susţinere fără precedent. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Marius Bodnariu a explicat detalii din ancheta ţinută la secret de autorităţile norvegiene, despre felul în care s-a declanşat şi a evoluat acest caz, care a dus la proteste ale românilor din întreaga lume, care s-au solidarizat cu familia Bodnariu.

Ceea ce nu a reuşit, încă, să facă niciun partid politic sau vreo organizaţie din România, a reuşit să facă drama familiei Marius şi Ruth Bodnariu din Norvegia. Cazul familiei mixte româno-norvegiene, rămasă fără cei cinci copii luaţi de Serviciul de Protecţia Copilului din Norvegia, la jumătatea lunii noiembrie 2015, a declanşat un val de susţinere fără precedent. Mii de români din ţară şi diaspora, în mare parte membri ai comunităţii neoprotestante din care fac parte Marius şi Ruth, s-au solidarizat cu familia Bodnariu, considerând acţiunile Serviciului de Protecţie a Copilului din Norvegia, Barnevernet, abuzive. Organizate pe Facebook, acţiunile de protest împotriva sistemului de Protecţie a Copilului din Norvegia care au avut loc weekend-ul care a trecut, au strâns peste 3.000 de oameni care au protestat în Washington, Londra, Barcelona, Roma, Dublin, Oslo, Otawa, Bruxelles, Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Constanţa.

Într-un interviu acodat, duminică, ziarului „Adevărul”, Marius a oferit detalii cu privire la modul în care a fost declanşat acest caz, dar şi cum a evoluat el. Practic, totul a pornit de la un denunţ al directoarei, care a sesizat Protecţia Copilului cu privire la faptul că una dintre fetiţe a spus la şcoală că este discplinată acasă prin corecţii fizice. Contextul în care fetiţa a spus aceste lucruri?

 „Fata nu a spus că aşa s-a trezit ea. A fost intervievată. Este o practică în care directoarea are conversaţii mai lungi cu copiii. Îi spune prim-ajutor psihologic în care persoane din cadrul şcolii intervievează copiii. Sunt anumite persoane care interoghează copiii referitor la gânduri, la sentinmente”, a declarat Marius Bodnariu, care a spus că, în trecut, a avut cu conducerea şcolii mai multe divergenţe pe tema educaţiei copiilor, dar nu vrea să se pronunţe cu privire la modul în care au cântărit aceste divergenţe în denunţ .

„Sunt convins că doamna directoare nu şi-a imaginat că Protecţia Copilului poate avea o asemenea reacţie. A încercat să oprească evoluţia cazului. Şi-a exprimat dorinţa de a fi contactată în prealabil”, a declarat Marius Bodnariu pentru „Adevărul”. De altfel, din datele puse la dispoziţie de familie, directoarea şcolii a precizat că nu sunt urme de violenţă asupra copiilor, considerând că părinţii trebuie îndrumaţi.  

Julitura unuia dintre copii

Potrivit lui Marius Bodnariu, după sesizarea directoarei, Serviciul de Protecţia Copilului a contactat şcoala, cabinetul medical din cadrul şcolii şi medicul de familie. Aşa s-a descoperit că, în 2014, asistenta de la dispensarul şcolar ar fi primit un telefon potrivit căruia Naomi, una dintre fetiţele familiei Bodnariu acuza dureri la spate, susţinând că „a lovit-o mami cu piciorul”. În ciuda acestei situaţii, părinţii nu au avut atunci niciun fel de probleme, constatându-se că nu este o lovitură, ci o julitură. De altfel, când au regăsit acest lucru în acuzaţiile aduse la adresa lor, părinţii şi-au amintit ce s-a întâmplat.

„Serviciul meu îmi oferă posibilitatea unui program mai flexibil şi sunt situaţii în care mergeam mai târziu pentru a o ajuta pe Ruth cu pregătirea copiilor de şcoală. În acea dimineaţă, chiar eram acasă când Naomi a alunecat pe scări şi s-a lovit destul de rău. Soţia, fiind asistentă medicală pediatră a constatat că nu e nimic grav şi fetiţa poate merge la şcoală. Nu ştim de unde a scos Naomi povestea cu loviturile”, a declarat Marius Bodnariu. Acesta a mai spus că dovedirea faptului că fetiţa a avut atunci o julitură şi nu o vânătaie, a determinat Barnevernet să corecteze acest lucru. Cu toate acetea, autorităţine norvegiene au considerat că părinţii trebuie să rămână departe de copii.

„Nu ştim nici noi ce îi îngrijorează cel mai mult. Dacă recunoşti că i-ai aplicat corecţii fizice minore, pe care nu le consideri grave, înseamnă că ceva nu e în regulă cu tine. Faptul că normalizezi o astfel de situaţie înseamnă că eşti în neregulă. Nu am putut să recunoaştem toate acuzaţiile care ni s-au adus. Sunt lucruri despre care eram foarte şocaţi să auzim că puteau veni de la copiii noştri. Faptul că am recunoscut ceva, a fost bine, dar faptul că nu am recunoscut tot, i-a întărâtat”, a mai declarat Marius Bodnariu.

Cum sunt folosite mărturiile copiilor

Situaţia familiei Bodnariu s-a agravat din cauza declaraţiilor obţinute de Serviciul de Protecţie a Copilului de la fetiţele cele mari. În baza acestor declaraţii, Barnevernet a formulat acuzaţiile potrivit cărora corecţia fizică este o regulă în familia Bodnariu. Marius Bodnariu susţine că a spus în repetate rânduri că nu aceasta este metoda familei de educare a copiilor. „Este ultima instanţă. Avem alte metode. Şi copiii sunt diferiţi între ei. Unii sunt cu o voinţă mai puternică decât ceilalţi. Sunt foarte  multe elemente în viaţa unei familii. Odată cu declanşarea acestui caz am fost confruntaţi cu cele mai negre episoade. Ni s-au pus în faţă fapte distorsionate şi umflate. Cu foarte mare grijă, s-a scos tot ce a fost pozitiv: carcaterul copiilor, creativitatea lor, mărturia noastră ca familie. S-a construit o imagine complet deformată care descrie trauma pe care o au copiii”, a mai spus Marius Bodnariu pentru „Adevărul”.

Românul stabilit în Norvegia a mai declarat că o verişoară a soţiei, care este norvegiancă şi asistent social, a participat la cursuri în care se pune accent pe o nouă metodă de interogare a copiilor aflaţi în astfel de situaţii, prin întrebări deschise. „Până acum tehnica era că asistentul social, din denunţ şi din ancheta socială, trebuie să îşi facă o imagine şi apoi să procedeze la întrebări care să urmărească o confirmare, să solidifice cazul”, a spus Marius Bodnariu, potrivit căruia declaraţiile copiilor sunt exagerate. Spre exemplu, una dintre fiice, Naomi, ar fi declarat că tata l-a zguduit pe bebeluş. Marius suţine că nu a făcut altceva decât să îl ridice în sus pe bebeluş şi să se bucure pentru că prinde pentru prima dată ceva cu mânuţele lui. Marius a mai spus, de altfel, că Naomi are o imaginaţie foarte bogată, pe care ei ca părinţi au încurajat-o să se dezvolte. „Spre exemplu, am găsit o broşură făcută de ea în care un castravete cere ajutor dintr-un blender sau o roşie strigă după pâine”, a mai povestit Marius Bodnariu.

Marius a mai povestit şi cum a ajuns să fie luat bebeluşul, care a fost luat din familia Bodnariu la o zi după preluarea celorlalţi copii. „În urma dialogului pe care autorităţile l-au avut cu familia în care fetele au fost puse în plasament, au considerat că şi bebele este în pericol. Totul, pe baza unor aşa-zise noi evidenţe care au apărut în casa de plasament. Familiile acestea nu sunt specializate în a evalua copiii. Au fost câteva ore cu copiii şi după câteva ore şi-au dat seama despre ce este vorba?”, a mai spus Marius Bodnariu, potrivit căruia familiile în care sunt plasaţi copiii întocmesc rapoarte, care pot cântări în decizia autorităţilor.

„Orice poate fi interpretat negativ. Spre exemplu, dacă copilul este atent să nu murdărească masa atunci când mănâncă se poate interpreta că este traumatizat”, a declarat Bodnariu. Acesta a declarat că a aflat din presa norvegiană că este vizat şi de un dosar penal care vizează violenţele asupra copiilor. Marius Bodnariu spune că din datele sale, Poliţia este mult mai obiectivă decât Protecţia Copilului. „Poliţia merge pe evidenţe, face o anchetă mai amănunţită. Dintr-o sursă destul de sigură am aflat că  Poliţia are nevoie de o confirmare a cazului în proporţie de 90 la sută, pe când Protecţia Copilului are nevoie de o confirmare de doar 50 la sută”, a spus Marius Bodnariu, potrivit căruia dacă ancheta Poliţiei îi este favorabilă, nu influenţează în mod pozitiv dosarul Protecţiei Copilului.  

Marius Bodnariu a avut un mesaj şi pentru cei care nu cred în varianta familiei sale. Am vrut să le spun celor ce nu ne cred, că nu îi judec şi nici nu încerc să le caştig credibilitatea Argumentez, însă, că nu e numai ceva cultural. Cei care ne cunosc aici, norvegieni, sunt şocati, dar nu pot să se exprime la fel de uşor ca in Romania. Avem foarte multe mărturii din partea vecinilor şi a colegilor de serviciu şi a unor personalităţi din comunitatea locală, dar pe care le păstrăm ca evidenţe pentru proces şi nu le facem publice”, a spus Marius Bodnariu, care este conştient inclusiv de faptul că protestele de susţinere a familiei sale ar putea chiar fi folosite de autorităţine norvegiene împotriva sa.

„Protestele iniţiate de familia extinsă au ca scop aducerea în atenţia opiniei publice abuzurile pe care această autoritate le face în dreptul părinţilor şi a copiilor. S-a încercat deturnarea scopului acestor proteste. în presa norvegiană, spunându-se că cerem dreptul de a bate copiii. Noi nu cerem lucrul acesta, iar aceste proteste sunt împotriva unui sistem care afectează mult mai multe familii decât familia lui Marius. Nu vrem decât să aducem în atenţia opiniei publice abuzurile pe care această autoritate le face”, a declarat Daniel Bodnariu, fratele lui Marius Bodnariu. 

„Dacă statul vrea copii, să şi-i facă”

O acţiune de susţinere a familiei Bodnariu a avut loc, sâmbătă, şi la Timişoara.  La ora 11.00, în faţa Prefecturii Timiş erau strânse sute de persoane. Potrivit organizatorilor, cei prezenţi la protest au semnat pentru susţinerea familiei Bodnariu, adunându-se 1.054 de semnături. În cadrul manifestaţiei, pastorul timişorean Samuel Tuţac a atras atenţia că legislaţia din România în privinţa Protecţiei Copilului nu este departe de cea norvegiană, diferenţa fiind că încă nu se aplică. Tuţac a făcut rererire şi la o declaraţie a şefei de la Protecţia Copilului Timiş, Emilia Milutinovici, care a declarat că „în general, părinţii socotesc că copiii sunt proprietatea lor, dar nu este aşa”. „Dacă statul vrea copii, să şi-i facă”, a spus pastorul Tuţac, la protestul din faţa Prefecturii Timiş.

Fratele românului din Norvegia, Daniel Bodnariu, care locuieşte în România şi care a iniţiat şi acţiunea de protest din Bucureşti reclamă mai multe abuzuri ale Barnevernet. Printre acestea: lipsa unei anchete sociale prealabile, lipsa unei evaluări a impactului separării copiilor de părinţi şi a separării fraţilor prin plasarea în trei familii diferite, ameninţări la adresa lui Marius să nu facă public cazul, riscând să nu-şi mai vadă copiii niciodată, plasarea copiilor in orase diferite la distanţă de 3 -5 ore de casă, inclusiv a bebeluşului de trei luni care trebuie alăptat, manipularea copiilor prin întrebări direcţionate, pentru a da declaraţii prin care părinţii să fie incriminaţi. Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte atent cazul familiei Bodnariu, arătând că ambasadorul Norvegiei la Bucureşti, Tove Bruvik Westberg, fiind chemat pentru o discuţie „în cadrul căreia a fost reiterată de ambele părţi importanţa unei cooperări susţinute în cazul familiei Bodnariu”. De asemenea, o comisie formată din parlamentari români se va deplasa în Norvegia pentru a discuta cu autorităţile de acolo. 

citeste totul despre: