FOTO Mărturii împotriva uitării unei lumi care a contribuit la dezvoltarea Timişoarei
0Comunitate evreilor din Timişoara a organizat o serie de evenimente legate de comemorarea morţii Prim Rabinului Ernest Neumann.
Micuţa dar viguroasa comunitate evreiască din Timişoara a ţinut din nou să aducă în prin plan meritele strămoşilor lor la devoltarea şi progresul capitalei Banatului.
Scriitoarei Getta Neumann, fiica ultimului rabin al Timişoarei, Ernest Neumann, şi reprezentanţii Comunităţii Evreilor din Timişoara, au pus la cale, duminică, la Muzeul de Artă din Piaţa Unirii, un eveniment complex: lansare de carte, vizionare de film şi expoziţie.
„Istoria evreilor din Timişoara este foarte puţin cunoscută, elevii nu au învăţat aproape nimic despre etniile din istoria României. Au slabe cunoştiinţe sau deloc despre istoria evreilor, dar ei nu cunosc nimic nici despre alte minorităţi, cum ar fi cele sârbeşti, germane, nici chiar despre cea mai numeroasă, a maghiarilor. Cu aceştia România e întreagă, trebuie să se cunoască diversitatea. De aceea este important să se facă expoziţii cu caracter istoric şi artistic legate de etniile diverse”, a declarat Victor Neumann, directorul Muzeul de Artă din Timişora, gazda evenimentului.
În Sala Barocă a fost prezent şi Dan-Ben-Eliezer, Ambasadorul Israelului la Bucureşti.
Getta Neumann, rezidentă în Elveţia, a lansat cartea „Destine evreieşti la Timişoara” , în care a realizat interviuri cu personaje din comunitate prin care reconstruieşte istoria recentă a evreilor timişoreni.
Cartea Gettei Neumann oferă noi informaţii, problematizează trecutul din noi unghiuri de vedere, descrie experienţele celui ce povesteşte şi face conexiuni cu celelalte comunităţi timişorene.
Cartea depune mărturie împotriva uitării unei lumi care s-a remarcat aproape peste tot – în industrie, comerţ, bănci, arhitectură, presă, sport, ştiinţă, tehnică, meşterşuguri, într-un cuvânt, în modernizarea urbei.
Evreii îşi lansă amprentele în toate perioadele istorice, însă cea mai mare comunitate de evrei din Timişoara a fost în perioada interbelică, şi număra în jur de 13.000 de persoane. Despre influenţa lor vorbesc şi cele cinci sinagogi din oraş.
Cea mai mare parte a evreilor timişoreni au părăsit România în timpul comunismului. Comunitatea s-a redus astăzi la nici 600 de suflete.
Citeşte şi:
FOTO Prima “piatră de poticnire” din România a fost pusă la Timişoara
Evreii din Timişoara, o comunitate cu trecut prestigios
Cea mai veche piatră funerară din Timişoara aparţine unui evreu care a trăit în Banatul Otoman FOTO