Fostul ministru al Economiei din Guvernul Ponta III a încălcat legea grosolan pentru a ceda un teren foarte valoros unor milionari de top

Magistraţii Curţii de Apel Timişoara au redactat motivarea sentinţei prin care un certificat de proprietate emis de Ministerul Economiei în favoarea fraţilor Emil şi Marius Cristescu a fost anulat fiind declarat ilegal. Judecătorii au arătat că pentru ca Ministerul Economiei să poată emite documentul ar fi trebuit îndeplinite simultan trei condiţii. Două dintre condiţii, esenţiale, nu erau îndeplinite.

O firmă a celor mai bogaţi bănăţeni, Emil şi Marius Cristescu, a ajuns în decembrie 2014 proprietara unui teren de 3.700 de metri pătraţi din zona ultracentrală a Timişoarei. Împroprietărirea s-a făcut în baza unui certificat extrem de dubios emis în aprilie 2014 de Ministerul Economiei, condus la acea vreme de Constantin Niţă.

Practic, Ministerul Economiei a emis titlul de proprietate în baza HG 834/1991, care le permite firmelor înfiinţate cu capital de stat şi privatizate ulterior (aşa cum este şi cazul companiei în cauză, deţinute de fraţii Cristescu) să primească terenurile adiacente clădirilor pe care le folosesc pentru desfăşurarea activităţii.

„Adevărul” a relatat încă de acum un an că documentul emis de Ministerul Economiei în favoarea fraţilor Cristescu încalcă flagrant o sentinţă definitivă şi irevocabilă care stabilise deja că milionarii bănăţeni nu pot primi terenul pentru că nu îndeplinec condiţiile cerute de lege. Judecătorii Curţii de Apel Timişoara au confirmat, într-o primă instanţă, ilegalitatea documentului emis de Ministerul Economiei, anulându-l.

Acţiunea din instanţă, de anulare a certificatului de proprietate emis de Ministerul Economiei a fost deschisă de Primăria Timişoara, care a pierdut terenul ultracentral în favoarea firmei deţinute de fraţii Cristescu.  În primă instanţă procesul s-a judecat la Curtea de Apel Timişoara, iar magistraţii de aici au dispus „anularea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate, restabilirea situaţiei anterioare în sensul reînscrierii dreptului de proprietate al Primăriei Municipiului Timişoara”.

Motivarea sentinţei emise de Curtea de Apel şi intrate în posesia „Adevărul” arată că pentru ca Ministerul Economiei să fi putut emite certificatul de proprietate asupra terenului trebuiau îndeplinite trei condiţii: terenul să fie în patrimoniul societăţii comerciale cu capital de stat la data înfiinţării acesteia, să fie necesar desfăşurării activităţii acesteia şi să nu facă parte din domeniul public.

Pentru a face dovada că îndeplineşte condiţia ca terenul să fi fost în proprietatea societăţii la înfiinţarea ei, firma fraţilor Cristescu a depus o autorizaţie de construire a centrului Comercial Bega din 1972, din care reieşea că terenul a fost folosit pentru „amplasarea platformei de lucru”. „Instanţa observă că toate aceste acte, argumente nu pot face dovada faptului că terenul, ce în prezent este folosit ca şi spaţii verzi, parcare, aflat în imediata apropiere a Centrului comercial deţinut de către pârâtă, a fost în patrimoniul societăţii la data înfiinţării acesteia”, se arată în sentinţă.

În privinţa cerinţei legale care prevede ca „terenul să fie necesar desfăşurării activităţii societăţii”, judecătorii au reţinut că terenul folosit ca parcare este în imediata apropiere a centrului comercial deţinut de fraţii Cristescu, dar  asta nu înseamnă că centrul comercial nu poate funcţiona fără acest teren pentru că „majoritatea magazinelor îşi desfăşoară activitatea fără a dispune de parcare privată, iar dacă au fost amenajate parcări în cazul marilor centre comerciale, care se află la periferia oraşelor, nu aceeaşi este situaţia în cazul centrelor comerciale aflate în centrul oraşelor, cum este cazul în speţă, unde parcările sunt amenajate şi întreţinute de către municipalitate, pentru a fi folosite de către toţi cetăţenii aflaţi în centrul oraşului şi nu doar de către clienţii Centrului comercial”.

Constantând că două dintre cele trei condiţii necesare pentru ca Ministerul Economiei să poată emite certificatul de proprietate nu au fost respectate, judecătorii au anulat actul de proprietate emis de Ministerul Economiei fără să mai analizeze cea de-a treia condiţie, aceea ca terenul să nu facă parte din patrimoniul public. Potrivit documentelor depuse în instanţă de Primăria Timişoara, dar şi potrivit unei sentinţe definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Timişoara, nici această condiţie nu ar fi fost îndeplinită, terenul fiind în patrimoniul public.

Sentinţa Curţii de Apel Timişoara, prin care certificatul de proprietate emis de Ministerul Economiei a fost anulat nu este definitivă, putând fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.