Fost membru CC al PCR, Cetăţean de Onoare la Timişoara, la 25 de ani de la Revoluţie: „A validat celebrele opere ale Elenei Ceauşescu, în comisia ştiinţifică“

Ioan M.Anton, fost rector al Universităţii Politehnica, dar şi membru al CC al PCR, a primit titlul post-mortem de Cetăţean de Onoare al Timişoarei.

Liberalul Anton Anton, fost ministru al Educaţiei în Guvernul Tăriceanu, fiul lui Ioan M.Anton, a ridicat diploma de onoare post-mortem pe care fostul rector al Universităţii Politehnica l-a primit de Ziua Timişoarei. Titlul de Cetăţean de Onoare pentru Ioan M.Anton a stârnit discuţii la Timişoara, acesta fiind membru al CC al PCR.

Consilierul local Flavius Boncea a părăsit sala în timpul decernării titlului pentru Ioan M.Anton. „După ce vineri am luat cuvântul solicitând plenului Consiliului Local să nu votăm acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului unui personaj care în decembrie 1988 era proaspăt ales în Comitetul Central al PCR şi am fost singurul care nu a votat propunerea legată de fostul rector al UMF, astăzi am preferat să ies din sală la momentul decernării titlurilor. Dincolo de meritele profesionale, consider că un Cetăţean de Onoare trebuie să fie, în primul rând, un reper moral şi o reflectare într-o persoană a ceea ce numim "spiritul oraşului". La 25 de ani de la Revoluţie, de Ziua Timişoarei, la Timişoara am arătat că ştim doar să uităm. Este trist, mai ales în condiţiile în care alte propuneri pentru titlul de Cetăţean de Onoare zac prin diverse sertare la Primărie”, a scris Flavius Boncea, pe Facebook. 

Adrian Orza, fostul viceprimar şi fost preşedinte PNŢCD Timişoara, s-a abţinut la vot. „Eu m-am abţinut la vot, până la urmă are valoare de vot împotrivă – dar m-am abţinut pentru că era vorba de o persoană decedată, din respect pentru o persoană decedată. La intrările în oraş scrie corect, în Timişoara a început Revoluţia, nu mi se pare normal să facem cetăţean de onoare o persoană care a făcut parte din Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Trebuie să separăm activitatea ştiinţifică şi profesională de o chestiune morală până la urmă şi de un etalon pe care şi l-a asumat Timişoara ca oraş al Revoluţiei. Asta cred că a fost o chestiune care nu trebuia aprobată în consiliul local. Până la urmă nu este obligatoriu să fii cetăţean de onoare al oraşului, poţi să primeşti merite profesionale şi altfel decât să fii cetăţean de onoare. Printre altele, a şi validat celebrele opere ale Elenei Ceauşescu, era în comisia ştiinţifică...”, a declarat Adrian Orza.

Primarul Nicolae Robu, cel care a iniţiat şi susţinut proiectul, susţinne că decizia nu este în contrast cu spiritul Timişoarei. „Eu consider că la 25 de ani de la Revoluţie putem să privim ce s-a întâmplat în timpul comunismului mai detaşat. Eu personal nu am motive de inhibiţii pentru că nu am fost un privilegiat la fostului regim. Dimpotrivă, tatăl meu a fost deţinut politic, eu nu am fost membru al PCR. Nici nu am fost lăsat în 1985 să mă prezint la un concurs de doctorat pentru că în dosarul meu apărea că tata a fost considerat duşman al regimului, dar consider că dincolo de funcţia ocupată în acel sistem de o persoană, este important ce a făcut  omul în acea funcţie, nu faptul în sine că a ocupat-o”, a spus Nicolae Robu, potrivit căruia din postura în care se afla, Ioan Anton nu a făcut nimic rău. 

La şedinţa festivă al Consiliului Local Timişoara, desfăşurat în sala Senatului Universităţii Politehnica, au mai primit titluri de Cetăţeni de Onoare Coleta de Sabata, Ştefan Drăgulescu şi Tiberiu Ceia.