Ecumenismul, unul dintre puternicele branduri ale Timişoarei, este în pericol? "Ar fi mare păcat să se distrugă tot ce s-a clădit în atâţia ani"

Înscăunarea lui Ioan Selejan, fost arhiepiscop al Harghitei şi Covasnei, ca mitropolit al Banatului a început cu stângul în ceea ce priveşte ecumenismul.

Înalt Prea Sinţitul Nicolae Corneanu, popularul mitropolit al Banatului, care a trecut în lumea celor drepţi în urmă cu trei luni, a dus o luptă permanentă pentru ecumenismul din Timişoara. Pentru acest “păcat”, a fost trecut la “index” de Biserica Ortodoxă Română. Nicolae Corneanu a avut o relaţie extraordinar de bună cu Martin Roos, episcopul romano-catolic de la Timişoara. La fel şi cu episcopal Sebastian Kräuter, cât şi cu prim-rabinul Ernst Neumann. Mitropolitul a ţinut să păstreze relaţii foarte bune cu reprezentanţii tuturor cultelor din Timişoara.

Înscăunarea lui Ioan Selejan, fost arhiepiscop al Harghitei şi Covasnei, ca mitropolit al Banatului a început cu stângul în ceea ce priveşte ecumenismul.

Gafă protocolară la Mitropolie

Protopopul Bisericii Reformate din Timişoara, Fazakas Csaba, a refuzat să participle la slujba de întronizare al lui Ioan Selejan, pentru că acesta a primit o invitaţie cu numeroase greşeli. Invitaţia pentru evenimentul în care Preasinţitul Daniel primea titlul de Cetăţean de Onoare al Timişului, nu conţinea nici măcar ora. A fost o greşeală de protocol de nivel amatoricesc al celor de la Mitropolia Banatului.

“De 14 ani particip la diferite recepţii organizate de Mitropolia Banatului. Ţin minte că şi pe vremea când eram la Lugoj şi primeam invitaţie, mă urcam în maşină şi veneam la Timişoara, pentru a onora invitaţia. Am zis că noul mitropolit a plecat cu stângul”, a declarat Fazakas Csaba.

Invitaţia trimisă la Biserica Reformată, pentru întronizarea lui Ioan Selejan ca mitropolit al Banatului, nu a avut o formulă de adresare către un reprezentant al acestei biserici, nici măcar denumirea lăcaşului de cult.

Numele cât şi prenumele protopoului au fost greşite. Din Fazakas a devenit “Fazeckas”, iar în loc de Csaba a apărut numele “Zsombor” (prenumele protopopului Bisericii Evanghelice din Timişoara, Kovacs Zsombor).

“Noi am fost mereu foarte atenţi la aceste detalii protocolare, chiar şi la denumirea rangurilor din cadrul bisericii”, a mai spus Fazakas Csaba.  

Sesizând gafa, ÎPS Ioan Selejan l-a trimis, marţi, pe părintele Zaharia Pereş la Biserica Reformată, pentru a avea o discuţie cu Fazakas Csaba. Reprezentatul mitropoliei şi-a cerut scuze pentru greşeala de protocol şi a dat vina pe schimbarea întregii echipe de comunicare din cadrul Mitropoliei Banatului.

“Domnul Pereş a spus că cei vechi au fost puşi deoparte. Iar în locul lor au fost aduşi tineri, studenţi. Dacă ar fi consultat vechea listă, cu siguranţă nu ar fi greşit. Şi-au asumat greşeala şi este un pas spre normalitate. Dacă nu venea domnul Zaharia Pereş, nu mă duceam nici la recepţia de Anul nou organizată de Mitropolie”, a mai afirmat protopopul Bisericii Reformate din Timişoara.  

Fazakas Csaba speră ca Ioan Selejan, noul mitropolit al Banatului, să ducă mai departe politica ecumenică al lui Nicolae Corneanu.

“La înmormântarea Înaltului Nicolae Corneanu am avut o discuţie cu mai mulţi reprezentanţi ai cultelor, şi am spus: <sper că nu am înmormântat ecumenismul timişorean>. Sper şi acum că nu s-a terminat cu ecumenismul în Timişoara. Nicolae Corneanu a avut mereu un cuvânt bun, mergeam la el ca acasă. În patru ani de zile, de când i-au retras dreptul la semnătură, s-au schimbat multe lucruri. Am toată speranţa că Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan va continua lucrarea lui Înaltului Corneanu. Ar fi mare păcat să se distrugă tot ce s-a clădit în atâţia ani. Ecumenismul timişorean era unicat. S-ar schimba radical imaginea Timişoarei”, a mai declarat Fazakas Csaba.

Rămâne de văzut în ce măsură ÎPS Ioan Selejan va continua politica naţionalistă dusă în “Ţinutul Secuiesc”, unde românii sunt minoritari, şi cum se va adapta la realitatea multietnică, multiculturală şi multiconfesională din Banat.  

Ecumenismul din Banat, model pentru Europa

Amestecul etnic din Banat rezultat din jocul istoriei a fost uluitor: la 1918, cea mai mare comunitate era cea germană, urmată de maghiari, români, evrei, sârbi şi multe alte comunităţi mai mici, precum bulgari, slovaci, croaţi, cehi, sloveni, polonezi etc. Sunt 29 de etnii şi 17 culte religioase trăiesc în armonie şi înţelegere. Cifrele şi raporturile procentuale sunt azi mult schimbate, însă aspectul multietnic al oraşului persistă. Diversitatea de etnii, culturi şi confesiuni a dus şi la interesante şi numeroase interferenţe culturale, care fac şi azi deliciul vizitatorilor – fie ei români sau străini.

Gestul lui Nicolae Corneanu de a se împărtăşi într-o biserică greco-catolică a scandalizat radicalii din Biserica Ortodoxă Română, dar şi o parte din societatea românească. Mass-media din acele vremuri a consemnat evenimentul ca fiind unul extraordinar, cu o semnificatie religioasă şi istorică cel puţin egală cu cea a Revoluţiei anti-comuniste pornite de la Timişoara.

Un eveniment similar nu s-a mai întâmplat din anul 1700, când românii ardeleni au refăcut unirea cu Biserica Catolică. A fost un gest omenesc, dar normal pentru un Banat care încă îşi păstearză spiritul oraşului cu cele mai numeroase confesiuni religioase din România.

Sub conducerea lui Corneanu, greco-catolicii şi-a redobândit bisericile de care au fost deposedaţi în perioada comunistă.

“Considerând că ne aflăm în faţa unui incident de o maximă gravitate, fără precedent în lumea ortodoxă, credem că s-ar impune o şedinţă extraordinară a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care să dea încă o dată încredere credincioşilor ortodocşi în ierarhia Bisericii lor şi să curme inflaţia speculaţiilor mediatice. Până la întrunirea Sfântului Sinod, le recomandăm membrilor noştri (şi facem apel şi la ceilalţi colegi din presă) să adopte o atitudine măsurată, şi mai ales să evite concluziile şi generalizările pripite”, se arăta într-un comunicat de presă transmis de Asociaţia Ziariştilor şi Editorilor Creştini (A.Z.E.C.), care a condamnat vehement gestul profund uman al lui Nicolae Corneanu.

ÎPS Corneanu a fost sancţionat de BOR

Pentru că BOR pregătea mazilirea lui Nicolae Corneanu, timişorenii au ieşit în stradă. La manifestaţia din centrul Timişoarei preoţii ortodocşi nu au avut voie, dinspre Patriarhie, să participe. Totuşi, au fost văzuţi doi, unul chiar în sutană.

Credincioşii s-au grupat în jurul episcopului romano-catolic Martin Roos, un om care s-a comportat admirabil în ”scandalul împărtăşaniei”. A existat o pancartă pe care scria ”O singură turmă - un singur păstor”.

În 2012, Nicolae Corneanu a fost din nou la mâna Sinodului Bisericii Ortodoxe. I s-a retras dreptul de semnătură, pe motiv că este bolnav şi în vârstă, iar sarcinile administrative i-au revenit lui Paisie Lugojanul. Au urmat alte proteste ale societăţii civice din Timişoara, însă până la urmă, Nicolae Corneanu a renunţat de bună voie la sarcinile administrative ale Mitropoliei.

Citiţi şi:

„Testamentul“ lui Nicolae Corneanu: mesaj pentru preoţii care au turnat la Securitate şi „talibanii“-ortodocşi

FOTO Mii de persoane s-au înghesuit în Catedrală pentru a participa la un moment istoric: întronizarea noului mitropolit al Banatului