De ce nu are Regele Ferdinand o amintire foarte plăcută la castelul natal de la Sigmaringen. Carol I de România are un bust la poarta principală de intrare

Castelul Sigmaringen FOTO wikipedia.de, schloss-sigmaringen.de

De unde vine Carol I, acest principe german, care este povestea lui? Răspunsul îl găsim în Germania, în landul Baden-Württemberg.

Regele Carol I a urcat pe tron în 1866 şi avea să aibă cea mai îndelungată domnie din istoria statelor româneşti, 48 de ani. În acest timp, a obţinut independaţa ţării, a impus prima Constituţie, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituţii specifice statului modern. 10 mai a fost Ziua Naţională a României până la abdicarea ultimului rege şi este data la care Carol I a devenit principe. De unde vine Carol I, acest principe german, care este povestea lui? Răspunsul îl găsim în Germania, în landul Baden-Württemberg.

Carol I de România a fost botezat la naştere Karl Eitel Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen şi era al doilea fiu al lui Karl Anton –conducătorul unui mic principat, Hohenzollern-Sigmaringen- până în 1849. 

Castelul copilăriei lui poate fi vizitat astăzi, fiind în continuare în proprietatea familiei Hohenzollern-Sigmaringen. Unul dintre vizitatorii castelului aflat în regiunea germană Baden-Württemberg este istoricul timişorean Vasile Docea.

“Am ajuns la Sigmaringen în cadrul unei cercetări legate de istoria monarhiei în România şi în special de biografia lui Carol I. Am început descifrarea, traducerea şi publicarea jurnalului Regelui Carol I. Pentru că m-a interesat perioada copilăriei, a anilor de studiu, a formării sale intelectuale am vizitat chiar de două ori Castelul Sigmaringen. Arată impresionant, deşi imaginile de pe cărţile poştale şi ilustratele nu îl prezintă ca pe ceva foarte spectaculos. Pare mai de garbă un ansamblu de construcţii burgheze, mult diferit faţă de un alt castel al familiei Hohenzolern, care se află în apropiere, castelul din burgul Hohenzolern, oraşul originar al familiei în evul mediu. Castelul Sigmaringen apare mai târzui. Este un ansamblu de construţii care s-au adăugat în timp. Se află pe o stâncă masivă, în mijlocul a ceea ce astăzi înseamnă oraşul Sigmaringen, în sudul Germaniei”, a spus Vasile Docea. 

Tatăl lui Carol I a contribuit la unificarea Germaniei
 

Tatăl lui Carol I, principele Karl Anton este unul dintre cei care au restaurat castelul. 
 

“Principatul Sigmaringen a avut o existenţă autonomă mult timp, până la 1849. A fost unul dintre sutele de formaţiuni politice, ducate, comitate germane până în vremea lui Napoleon. După 1815, după crearea confederaţiei germane, când numărul acestora s-a restrâns, principatul Sigmaringen a rămas unul dintre statele germane autonome, aşa cum existau regatul Bavariei, al Badenului, Regatul Württembergului, Regatul Prusiei. Exista o anumită înrudire între familia Hohenzollern-Sigmaringen şi familia Hohenzollern care domnea în Prusia. Cele două ramuri au păstrat o legătură politică, astfel că la sfârşitul secolului al IXI-lea, când a început să se discute despre crearea unui stat unificat, principele Karl Anton, tatăl regelui României, a hotărât să abdige de la conducerea principatului său şi să cedeze drepturile de suveranitate regelui Prusiei, pentru a da un exemplu celorlalţi monarhi germani”, a mai spus Vasile Docea.

Colecţie de arme şi armuri

Castelul şvăbesc de la Sigmaringen se află la o distanţă de 1.165 de kilometri de Timişoara şi 200 de kilometri de München, capitala Bavariei. Acesta adăposteşte peste 3.000 de obiecte istorice. Vasile Docea a fost împresionat însă de colecţia de arme şi armuri, considerată una dintre cele mai mari din Europa. 
 

“Castelul este reşedinţă funcţională a ramurii de Sigmaringen a familiei Hohenzollern, dar în acelaş timp este şi spaţiu public, este vizitabil. Parte din castel este amenajant ca muzeu. Karl Anton era un mare iubitor de artă şi antichităţi şi a amenajat Sala Armelor din castel, la fel şi Galeria de Artă. Sunt expuse armuri medievale, arme de toate felurile”, a afirmat Docea. 

Impresionantă este şi biblioteca din castel. “Castelul posedă o bibliotecă uriaşă care posedă pe lângă cărţi şi multe manuscrise având ca autori membri ai familiei Hohenzollern, acte ale familiei, este o bibliotecă cu acces liber”, a adăugat istoricul. 

Ferdinand a căzut în dizgraţie

Castelul de la Sigmaringen păstrează şi acum semnele regelui Carol I al României, nu însă şi pe cele ale regelui Feridinand, spune istoricul Vasile Docea.

“Personajele preferate din dinastia românească sunt Regele Carol I şi soţia sa, Elisabeta. Urmaşul lui Carol I la tronul României, Regele Ferdinand, care era nepotul de frate al lui Carol, nu are o imagine prea favorabilă la Sigmaringen. El a fost cel care a hotărât intrarea României în război împotriva puterii centrale, inclusiv împotriva Germaniei natale. Ceea ce a însemnat o notă foarte proastă pentru familia Sigmaringen şi a germanilor, motiv pentru care ei nu păstrează o amintire foarte plăcută.  Carol I a păstrat legături foarte apropiate cu familia până la moarte, în 1914. Este prezent la modul simbolic. La poarta prinicipală de intrare se află un bust. Tot acolo se află un bust al tatălui său, principele Karl Anton. În interior este prezent prin intermediul unor tablouri şi reproduceri fotografice”, a declarat Vasile Docea. 

Deşi pe vremea lui Carol al II-lea intervenit o reconciliere a rmurii româneşti şi a ramurii de la Sigmaringen, dar niciodată relaţiile bune din vremea lui Carol I nu au fost refăcute. Istoricul susţine că nici ultimul monarh român, Regele Mihai I, nu este prezent în castelul de la Sigmaringen. 
 

Burgul de la Hohenzollern, leagănul familiei

Vasile Docea recomandă românilor să viziteze castelul de la Sigmaringen, dar şi un alt castel al familiei Hohenzollern, aflat în apropiere, dar mult mai spectaculos din punct de vedere arhitectural. 

“Castelul de la Hohenzollern este ridicat pe un vârf de munte. Acela este castelul de graniţă de vamă. Numele de Hohenzollern vine de la <Zoller>, care înseamnă vameş, <Hoh> înseamnă sus. Deci Hohenzollern este de fapt vameşul de sus, sau vameşul superior. Ei erau consideraţi un fel de vameşi ai imperiului. Burgul de la Hohenzollern este considerat leagănul familiei. A fost restaurat cu sprijinul Casei Regale a Prusiei”, a explicat Vasile Docea. 

Castelul Hohenzollern, unul dintre cele mai vizitate castele din Germania. Castelul de pe dealul Zollern a fost transformat în muzeu şi este întreţinut în continuare de membrii familiei Hohenzollern. 
 

“Acest castel are doar statut de muzeu, nu este reşedinţă funcţională. Carol I s-a născut la Sigmaringen, şi-a petrecut o parte din anii copilăriei acolo, dar mult timp a locuit şi în apropeiere la Inzigkofen, unde familia mai are un castel. În afară de acestea, a mai trăit şi la bunica sa, undeva la graniţa dintre Germania şi Franţa, în aproiere de Freiburg. Acolo exista castelul bunicii sale materne, care se trăgea din familia Bonaparte”, a mai declarat Vasile Docea. 

Dintre elementele de atracţie ale turului Castelul Hohenzollern se află şi uriaşul arbore genealogic pictat pe pereţii sălii strămoşeşti, în care se poate observa şi numele regilor României.

Carol I a devenit, la 10 mai 1866, Domnitor al Principatelor Române, ulterior rege al României, între 1881–1914, sub numele de Carol I de România. Casa dinastică înfiinţată de el a rămas pe tron până la sfârşitul monarhiei române în 1947, odată cu abdicarea Regelui Mihai I.