Cum motivează instanţa pedeapsa dură de 10 ani de închisoare dată unui primar român pentru fraudarea fondurilor UE

Curtea de Apel Timişoara trebuie să pronunţe în lunile următoare sentinţa finală în dosarul în care un primar de comună a fost condamnat în primă instanţă la 10 ani de închisoare. Edilul este acuzat de producerea unui prejudiciu de peste un milion de euro prin fraudarea fondurilor europene.

Dosarul în care primarul comunei Ciclova Română, judeţul Caraş-Severin, Gheorghe Percea (ALDE) şi alte cinci persoane au fost trimise în judecată, pentru o fraudă din fonduri europene de peste un milion de euro a ajuns la Curtea de Apel Timişoara, unde se judecă apelul şi unde urmează să fie pronunţată sentinţa finală.

În primă instanţă, primarul din Ciclova Română a primit 10 ani de închisoare, fiind una dintre cele mai dure pedepse primite de un primar român. Edilul a fost trimis în judecată de către procurorii DNA în anul 2017, fiind acuzat că a pus la punct o schemă de fraudare a subvenţiilor agricole pe suprafaţă acordate de APIA din fonduri europene.

Concret, Gheorghe Percea este acuzat că a „fabricat” o hotărâre de Consiliu Local potrivit căreia Primăria Ciclova Română concesiona 845 de hectare de păşune şi izlaz communal, primarul fiind împuternicit să întocmească contractele de concesiune. Ancheta a scos la iveală că în Primăria Ciclova nu se regăsea o astfel de hotărâre de Consiliu Local. Hotărârea cu pricina a fost, identificată, însă la Prefectura Caraş-Severin.

Ancheta DNA a mai scos la iveală că după ce a procurat hotărârea de Consiliu Local, primarul Gheorghe Percea a „procedat la identificarea şi recrutarea de persoane de sex feminin, din sfera sa de influenţă (angajate la Primărie şi aflate în relaţii de natura naş-fin)”, pe care le-a convins să încheie contracte de comodat fictive din care să reiasă că deţin un număr de animale şi adăposturi pentru animale. Ulterior, au fost încheiate contractele de concesiune a păşunii. Cel care beneficia de subvenţie, susţin procurorii DNA, era, însă, primarul Percea, care a primit şi cardurile de pe care putea scoate subvenţia de la APIA. „Prin aceste demersuri, inculpatul a beneficiat de subvenţii acordate necuvenit de A.P.I.A. în cuantum total de 1.862.839 lei”, susţin procurorii DNA.

În sentinţa prin care primarul din Ciclova Română a fost condamnat la 10 ani de închisoare, se mai arată că, pe lângă banii pe care i-a încasat în mod direct prin concesionarea unor suprafeţe către persoane pe care le controla, primarul Gheorghe Percea i-a ajutat pe trei localnici care au depus la APIA documente cu date nereale, să obţină subvenţii în valoare de aproape patru milioane de lei. În primă instanţă, beneficiarii acestor subvenţii au primit trei ani de închisoare, iar un funcţionar de la APIA care ar fi ştiut de nereguli, dar a închis ochii, a fost condamnat la patru ani de închisoare. O femeie trimisă şi ea în judecată, ca beneficiar de subvenţie încasată ilegal, a fost achitată.

Judecătorul care a pronunţat sentinţa în primă instanţă a arătat că  „prin faptele inculpaţilor se aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, date fiind numărul faptelor imputate, al documentelor folosite, valoarea mare a prejudiciului şi durata lungă a perioadei corespunzătoare derulării activităţilor infracţionale (respectiv perioada 2012-2017)”.

„Lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi aplicarea faţă de inculpaţi a unor pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, sau a unor pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special se apreciază de instanţă că ar induce perturbări grave ale disciplinei publice, a respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte periculoase, dar şi un sentiment acut de insecuritate, putând încuraja alte persoane să comită fapte similar”, se mai arată în sentinţa Tribunalului Caraş-Severin.

Judecătorul care a pronunţat una din cele mai dure sentinţe aplicate unui primar din România a mai arătat că „prin activitatea sa ilicită inculpatul Percea Gheorghe a înşelat de fapt încrederea electoratului care i-a acordat în mod repetat posibilitatea democratică de exercitare a funcţiei de conducător al comunităţii locale, statut care-l obliga pe inculpat la adoptarea unei conduite ireproşabile, fără a mai vorbi de obligativitatea respectării ad literam a dispoziţiilor legale, în scopul preîntâmpinării săvârşirii oricăror fapte contrare acestora”.