Conacul nobiliar „Nikolici“ de la Rudna a fost scos la vânzare. 550.000 de euro pentru o viaţă ca-n poveşti FOTO

Conacul de la Rudna în urmă cu trei ani FOTO Ştefan Both

Domeniul de la Rudna, construit în 1780, la 40 de kilometri de Timişoara, a fost achiziţionat de o familie din Germania în 2002. Acum este din nou de vânzare.

Conacul şi domeniul de la Rudna, care au aparţinut baronului Nikolici, unul dintre cele mai reprezentative familii sârbeşti din Ungaria de altădată, au fost scoase la vânzare. Conacul a fost lăsat în paragină după Revoluţie, însă noroc cu o familiei de germani care au cumpărat „castelul” şi au început să-l renoveze.

În 2002, Maria şi Willie Radermacher au lăsat viaţa liniştită din Germania pentru a se muta la Rudna. Au devenit proprietari de conac. Au pus mult suflet şi au investit mulţi bani pentru a restaura, bucată cu bucată, imensiul conac. Nu mai existau geamuri, uşi, şi sistemul electric din zid a fost furat, acoperişul stătea să se prăbuşească, iar hoţii au început să demonteze cărămizile din pereţi.    

Conacul a fost cumpărat de moştenitorii doctorului Alexandru Lighezan (cel care a cumpărat domeniul de la familia Nikolici), cu 90.000 de euro. Au mai invesit apoi peste 100.000 de euro. 

După al Doilea Război Mondial, castelul a devenit casă de promenadă, apoi subunitate de grăniceri, iar prin anii ‘60, după naţionalizare, a ajuns sediu de CAP. Atunci încă era în stare bună. După “libertatea” de după 1989 a început dezastrul, deşi conacul se află inclus pe lista patrimoniului naţional.

“Când am cumpărat noi conacul nu se putea locui în el. A trebuit mai întâi să amenajăm o cameră pentru noi. Am început apoi, pe rând, să refacem câte-o cameră. Acum am ajuns la zece. Sunt câteva dormitoare, bucătărie. Acoperişul era să cadă, pentru că s-au tăiat şi grinzile. A trebuit să refacem totul. Proprietarii erau bătrâni, nu mai aveau niciun interes să facă ceva. Erau două femei, fetele doctorului Lighezan. Una locuia în Timişoara, cealaltă în Germania. Între timp au decedat”, a povesteşte Maria Radermacher.

Conacul plus 12 hectare de teren

Pe lângă castel, domeniul de la Rudna cuprinde mai multe anexe, pământ întins pe 12 hectare, livadă de pruni, grădină şi chiar un lac. Acestui domeniu aparţine şi fosta moară, cât şi capela familiei Nikolici –care însă nu se află în actele proprietarilor. 
 

„Sunt 800 de metri pătraţi la demisol, tot 800 de metri pătraţi la etaj, plus 500 de metri pătraţi în pod. Sunt opt hectare de teren intravilan şi patru hectare extravilan. Lacul a fost trecut în proprietatea Primăriei, eu aş fi vrut să reintru în posesia lui, dar nu am avut timp de procese. Lipseşte încă un teren de aproximativ un hectar. Mai este de recuperat şi o casă, foata moară. Trebuie făcut un proiect, trebuie restaurat pentru că este monument instoric. Se pot face foarte multe lucruri, agroturism, pensiune, orice. Terenul este foarte mare”, a mai spus Radermacher.

Decizia de a vinde proprietatea a fost luată după neaşteptata moarte al lui Willie Radermacher, care a trecut în rândul celor drepţi în urmă cu puţin timp. 

“Îmi pare foarte rău de acest conac. Am investiti mult suflet în el. Dar sunt conştientă că nu pot să ţin singură un domeniu atât de vast. Este foarte mult de lucru. Aşa că am decis să vând tot. Jumătate din conac este făcut. Am făcut puţin câte puţin. Dar mai sunt încă 20 de camere de pus la punct, plus pivniţa, plus podul. Depinde ce gânduri are cel care cumpără domeniul”, a adăugat Maria Radermacher.

Preţul de plecare este de 550.000 de euro. Proprietarii au primit, în urmă cu doi ani, o ofertă de cumpărare din Elveţia, de 700.000 de euro, însă atunci nici prin gând nu le-a trecut să se despartă de casa lor. 

Conacul de la Rudna a fost locul unde îşi petrecea vacanţele cântăreaţa Alice Francis, supranumită "Regina electro-swing-ului", care este fiica Mariei Radermacher.

Satul Rudna era deţinut de familia Nikolici

Familia Nikolici de Rudna a fost una dintre cele mai distinse familii de origine sârbă din Ungaria, o familie care datorită impresionantei activităţi politice, dar mai ales economice, îşi merită cu siguranţă locul în paginile oricărei lucrări dedicate istoriei moderne a Banatului. 

Istoria familiei Nikolici începe cu anul 1694, an în care fraţilor Emanuel I, Peter I şi Szlavon Nikolici precum şi soţiei lui Emanuel I, Ana, le-a fost acordat titlul nobiliar maghiar de către regele Leopold I, titlul fiind publicat în acelaşi an la congregaţia comitatului Pesta. Urmaşii celor trei fraţi au locuit în Pesta, Buda, Raczkeve, Szent-Endre iar alţii au ajuns la Lugoj şi Ciacova.

Unul dintre fiii lui György II, era János II Nikolici, al cărui fiu János III Nikolici este cel care a achiziţionat domeniul Rudnei împreună cu socrul său Todor Ivankovici în anul 1782, cu ocazia licitaţiei bunurilor erariale din Părţile Sudice, organizate la Timişoara. A costat  52.028 guldeni, însă datorită problemelor întâmpinate cu fiscul a fost nevoit să îşi dovedească vechiul rang nobiliar prin intermediul unui aşa numit Processus productionalis. Ca urmare a procedurii respective i-a fost confirmat la 18 aprilie 1783 de către împăratul Iosif al II-lea vechiul său titlu nobiliar.

János III Nikolici a răscumpărat mai târziu partea deţinută de socrul său Todor Ivankovici, devenind astfel singurul proprietar al domeniului Rudna. Pentru că nu avea copii, l-a adoptat pe János Belcici, născut la Semlin în anul 1776. 

János Belcici, devenit din anul 1804 János IV Nikolici, rămâne singurul proprietar al Rudnei şi deţinătorul titlului nobiliar al familiei Nikolici. 

Fedor Nikolici a fost guvernator în Bosnia

Fedor I Nikolici (1836–1903) a deţinut funcţia de guvernator civil al Bosniei şi Herţegovinei (între anii 1882–1886). Ultimul amintit dintre fiii lui János VII Nikolici este Mihaly IV Nikolici de Rudna (1841–1916), moştenitorul domeniului Macedonia.

În anul 1854 János VII Nikolici de Rudna a obţinut din partea împăratului Franz Joseph I rangul de baron austriac, atât pentru el, cât şi pentru fi ii săi: Milos, Fedor şi Mihály. A murit în anul 1880.

În legătură cu Péter, acesta i-a vândut partea sa din domeniul Rudna în anul 1875 nepotului său Fedor I iar apoi s-a retras la Bega Szent-György unde a şi decedat în anul 1878. Fiul său Ivan a murit fără să aibă copii. Celălalt frate, Sándor, a vândut la rândul său partea sa din domeniul Rudna în 1873 şi a decedat în anul 1893.

Căsătorie cu fiica principelui Serbiei

Cu prima sa soţie, Erzsébet Karamath din Semlin a avut un fiu, numit János VII Nikolici de Rudna şi trei fiice: Maria, Elisabeta şi Sofia. Maria s-a căsătorit cu János Athanasievich de Valeapaj, Elisabeta s-a căsătorit cu baronul István Duka de Cadar iar Sofia a a devenit soţia lui Szilárd Manaszy de Hodoni. Cu a doua soţie, Lujza Tököly de Kevermes a avut doi fii: Péter IV de Rudna (1810–1878) căsătorit cu Mária Damaszkin de Németh şi Sándor I de Rudna (1825–1893) căsătorit cu Ágnes Manaszy de Hodoni.

În anul 1825 János IV Nikolici a cumpărat domeniul Macedonia (localitate în judeţul Timiş) de la familia Joannovici. A murit în anul 1828.Conform testamentului, bunurile sale au fost moştenite de cei trei fii ai săi şi anume: János VII Nikolici va primii domeniul Macedonia şi o parte din domeniul Rudna, iar Péter IV şi Sándor I vor moştenii suprafaţa rămasă din domeniul Rudna.

Referitor la János VII Nikolics de Rudna, acesta s-a căsătorit cu Elisabeta Obrenović, fiica principelui Serbiei, Miloş Obrenovici. Împreună au avut cinci fii, dintre care Mladen şi Milan au murit în copilărie iar Milos la vârstă adultă. 

Fiul adoptiv şi noua eră Nikolici

La cererea lui János III Nikolici, regele Francisc I i-a recunoscut la 14 august 1804 donaţia pentru domeniul Rudna, fiului adoptiv János Belcici, care din acel moment va purta numele de Nikolici.

Prin actul din 1804 era aprobată adopţia, transferul titlului nobiliar şi al blazonului, precum şi renunţarea la numele Belcici, pe care l-a purtat până în acel moment.

János Belcici începe de fapt istoria modernă a familiei Nikolici. Printre meritele lui János III Nikolici, amintim că în anul 1792 a fost trimis în calitate de delegat la Dieta de la Pressburg unde a avut loc încoronarea împăratului Francisc, cu această ocazie fiind numit Cavaler al Ordinului „Pintenul de Aur”. A mai fost consilier al curţilor de apel din Torontal, Timiş şi Srem.

În sistemul de învăţământ a avut mari merite în Esseg, astfel că în anul 1787 a fost numit la conducerea şcolilor sârbeşti din localitate. În anul 1810 a devenit coadministrator la administraţia fondului naţional sârbesc iar între anii 1772 şi 1782 a făcut comerţ şi a păstrat legăturile cu fabricile de produse din lână persană din Viena şi Linz, fondând în interiorul ţării astfel de manufacturi.

Citiţi şi:

FOTO Au lăsat Germania pentru a se muta într-un castel aflat în paragină, la Rudna. Domeniul nobiliar a aparţinut familiei Nikolici

EXCLUSIV FOTO Alice în „Ţara Minunilor”. Cântăreaţa care readuce spiritul anilor ‘20 în castelul de la Rudna

→

Imaginea 1/36: Maria Radermacher în faţa castelului de la Rudna