Ce se ascunde în spatele cagulelor care rup uşa la şase dimineaţa: luptătorii din forţele speciale care transformă antrenamente dure în „sport şi pac-pac”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Antrenamentele jandarmilor din trupele speciale sunt foarte dure, dar pasiunea pe care o pun în munca pe care o fac îi face să li se pară o joacă
Antrenamentele jandarmilor din trupele speciale sunt foarte dure, dar pasiunea pe care o pun în munca pe care o fac îi face să li se pară o joacă

Membri ai unui detaşament de elită al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), jandarmii de la Antitero, sunt mai mult decât un pachet de muşchi. În spatele cagulelor se află ore întregi de antrenamente, fizice şi tactice, pregătire individuală şi nişte reguli care presupun o conduită ireproşabilă chiar şi în timpul liber. Dincolo de toate se află, însă, o pasiune imensă pentru „sport şi pac-pac”.

Jandarmii sunt folosiţi tot mai frecvent de DNA sau DIICOT în percheziţiile pe care cele două instituţii le organizează, iar acesta este un semn al încrederii pe care o primesc trupele speciale care participă la astfel de operaţiuni. Forţele speciale au devenit astfel, imagine a descinderilor organizate de procurori. Dovada: chiar şi atunci când se organizează percheziţii sau simple ridicări de documente, fără prezenţa instituţiilor de forţă, în presă sunt prezentate imagini generice cu „mascaţii”, termen pe care  jandarmii  Detaşamentului I, Intervenţie Antiteroristă din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Timişoara, îl detestă. „Este un termen folosit de romi şi preluat de presă”, a explicat un jandarm de la Antitero.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, maiorul Iustinian M (37 de ani), comandat al Detaşamentului I Intervenţie Antiteroristă din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Timişoara a vorbit despre ce înseamnă, de fapt, viaţa de luptător în forţele speciale ale Jandarmeriei. Un munte de om, Iustinian M se antrenează cot la cot cu subalternii săi, aducând experienţa cumulată alături de cei mai buni luptători ai forţelor speciale din lume. În momentul în care ia un om în echipa sa ştie exact ce să caute. „Oamenii care lucrează aici sunt selectaţi din cadrul tuturor structurilor de jandarmi. Îi caut în primul rând pe cei cu o sănătate foarte bună, cu o condiţie fizică foarte bună, pe cei care au făcut sporturi de contact în copilărie. De asemenea, caut cei mai buni trăgători, oameni pe care am posibilitatea să-i perfecţionez”, a explicat maiorul M.

„Nu suntem un detaşament de huni”

Trupele speciale ale Jandarmeriei au şi un program de antrenament pe măsură. „O zi de muncă începe cu o alergare de 8-10 kilometri, urmează, în funcţie de program, un antrenament de autoapărare sau un antrenament de forţă, pe specificul grupelor musculare. Apoi, avem pregătită o sală după model străin pentru pregătire tactică”, a mai arătat comandantul care îi instruieşte pe jandarmii de la Antitero pentru toate situaţiile posibile care pot fi întâlnnite în teren.  Urmează apoi misiunile. Cele mai multe cu grad mediu şi ridicat de risc. Iar dacă în unele misiuni, „mascaţii” sunt în prim-plan, sunt situaţii în care forţele speciale ale Jandarmeriei stau, fără să se vadă, în spatele colegilor din alte subunităţi, pregătiţi să intervină în orice moment.



„Noi nu facem nimic pentru imagine. Executăm o misiune. Sunt misiuni în care merg subunităţi de intervenţie de la noi sau de la Poliţie doar pentru faptul că oamenii sunt foarte bine pregătiţi, există cea mai bune coeziune, există cea mai mare şansă de reuşită şi elimini orice risc. Nu se impune la personalităţi politice folosirea unor unităţi de intervenţie, dar se folosesc pentru că pur şi simplu există cea mai bună comunicare între elementele din dispozitiv. Există cel mai mic risc de a se divulga din greşeală informaţii? Noi suntem obişnuiţi să lucrăm în condiţii de secretizare, de stres, de oboseală, pentru că o misiune de genul acesta se poate întinde pe foarte multe ore. Atunci e cea mai oportună folosirea unei astfel de subunităţi”, a mai arătat comandantul jandarmilor Antitero de la Timişoara. Pentru jandarmii din spatele cagulelor, mediatizarea este doar un prilej pentru atenţie sporită la detalii. „Mediatizarea înseamnă doar o mai mare atenţie la mărunţişuri. Seriozitatea şi folosirea forţei e aceeaşi. Forţa se foloseşte doar ca autoapărare. E o regulă pe care nu o încalcă nimeni. Nu suntem un detaşament de huni. Deşi lumea se teme, nu e cazul. Dacă lumea înţelege şi nu se impune forţa, noi nu o folosim”, a mai explicat Iustinian M.

Jandarmi

„Fac sport şi mă joc pac-pac”

Şeful jandarmilor timişoreni din forţele speciale spune că în timpul lor liber, „mascaţii” sunt la fel ca un corporatist, spre exemplu. Modul în care luptătorii trupelor speciale de la Jandarmi îşi petrec timpul liber arată, însă, că foarte mult din ceea ce jandarmii fac acasă, are legătură cu job-ul, iar asta doar pentru că sunt foarte pasionaţi de ceea ce fac. „Mascaţii” sunt atât de pasionaţi de ceea ce fac încât în timpul liber  fac sporturi pe care nu au posibilitatea să le practice la serviciu. „Sunt oameni normali care au făcut un hobby din ceea ce fac. Sunt ca un alpinist pe care nu îl interesează că e frig, că îl rod bocancii. Urcă pe munte  din pasiune. Un jandarm fără pasiune nu ar rezista fizic, psihic. Poate ar fi bine văzut, dar nu ar avea acea chestiune de autodepăşire şi ar rămâne în urmă. S-ar autodistruge”, a explicat Iustinian M potrivit căruia, în timpul liber, mascaţii se antrenează la diferite sporturi de contact, căţărări, înot sau trageri.  

„Sunt nişte discipline sportive care completează calităţile unui luptător pentru că nu avem condiţii să facem totul în cadrul Detaşamentului. Nu ai unde să faci pregătire alpină în Timişoara. În timpul liber se duc şi fac căţărări, tiroliene. Se duc cu familii cu copii, îşi pregătesc copiii. Foarte mulţi copii vor să îşi urmeze părinţii. E foarte important faptul că la 40 de ani continui să faci ce îţi place”, a mai spus şeful jandarmilor din forţele speciale, care, mai în glumă mai în serios, exprimă plastic pasiunea pe care o pune în ceea ce face la serviciu: „fac sport şi mă joc pac-pac”. Asta este partea plăcută a meseriei. Privaţiunle sunt multe, la fel ca lipsurile. Una din privaţiunile „băieţilor răi” din Jandarmerie este că nu pot să se comporte oricum în timpul liber, să iasă cu oricine şi să facă orice. Pe băieţi nici nu-i deranjează asta. Mare parte din timpul liber şi-l petrec tot cu camarazii.



„Nu îţi interzice statutul să nu cunoşti şi oameni mai puţin bine văzuţi. Cu unii ai copilărit, dar trebuie să alegi. Ori o cale, ori cealaltă. Nu poţi cu o cale de mijloc. Timpul liber ni-l petrecem împreună. Şi dacă avem chef de un grătar, mergem noi de noi. La fotbal mergem noi de noi, la un munte ieşim noi de noi. Relaţiile pe care le avem în timpul liber ne ajută şi la lucru. Suntem militari. Camaderia este principala legătură. Altfel nu ar avea încredere unul în celălalt. Ei se cunosc şi în timpul liber. Acasă poate fi un om şi la lucru un alt om. Ei ştiu cum e colegul lor şi faţă de nevastă şi cum e faţă de copii, şi faţă de vecini. Unii sunt împreună de 15 ani”, a mai arătat maiorul M. Potrivit acestuia, şi luptătorii din forţele speciale ajung să sufere de boli profesionale. Şocurile la care este supus corpul lor se vor resimţi la un moment dat. „Principalele probleme o să fie la articulaţii: glezne, genunchi, umeri, coate. Oricărui sportiv, în orice sport, la un moment dat îi cedează ceva, în funcţie de sportul pe care îl face. Ei fac toate sporturile”, a mai spus comandatul M, potrivit căruia sunt forţa nu este suficient. „Există un echilibru între pregătirea fizică şi tacitcă. Partea tactică cere şi o pregătire intelectuală. Nu este air-soft. Sunt nişte principii de strategie şi coordonare care s-au modificat şi se modifică frecvent. E ca şahul. Trebuie să fii un cumul de calităţi” a punctat Iustinian M. 

image

Absolvent de Academie, în forţele speciale

Unul dintre membrii Detaşamentului Antirerorist de la Timişoara este un tânăr, proaspăt absolvent al Academiei. „Am venit în urmă cu un an. Acomodarea a fost foarte rapidă. M-au ajutat foarte mult băieţii să mă integrez, iar ce am găsit aici diferă mult de lucrurile învăţate în Academie, în sensul că acolo se punea mai mult accent pe partea teoretică”, a spus tânărul. Oltean la origini, jandarmul îşi propune să ajungă şef şi la un moment dat chiar comandantul subunităţii din care face parte. „De mic am visat, când încă mă jucam cu soldaţii, am visat să ajung în forţele speciale. E mult mai mult de muncă decât ar vedea un om din exterior”, a punctat luptătorul din forţele speciale ale Jandarmeriei.   

Timişoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite