Şvabii au revenit în patria lor restrânsă, „Banaterland”. 250 de ani de la întemeierea satelor Lenauheim şi Iecea Mare FOTO
0Întâlnirea Şvabilor Bănăţeni din acest an a avut loc la Timişoara. Aproximativ 300 de persoane au participat la evenimentele din capitala Banatului.
Întâlnirea Şvabilor Bănăţeni are loc anual. Într-un an la Ulm (Germania), în celălalt la Timişoara. În 2017, întâlnirea a avut loc în capitala Banatului.
În „Banaterland”, patria pe care majoritatea au fost nevoiţi să o lase pentru a scăpa de comunism, pentru o viaţă mai bună. Întâlnirea din cadrul „Zilelor Germanilor din Banat” a adunat la Timişoara sute de şvabi emigraţi de pe meleagurile bănăţene.
Au venit nemţi din regiunile Baden-Württemberg şi Bavaria, dar şi din alte zone ale Germaniei şi din Austria.
Ba chiar şi din îndepărtata Argentina, de unde a sosit Ingeborg Block-Orso, născută în satul timişean Ghilad, dar emigrată în 12 septembrie 1944.
Germanii au vizitat şi satele Lenauheim şi Iecea Mare, ambele sărbătorind 250 de ani de la întemeierea de către strămoşii şvabilor.
La Casa Adam Muller Guttenbrunn a avut loc o inedită expoziţie legată de renumita familie timişoreană de constructori de orgi Wegenstein. Evenimentul a fost pus la cale de Franz Metz, organist, muzicolog şi dirijor născut la Darova, dar plecat în Germania în 1985. Franz Metz este omul care a făcut cele mai ample studii despre viaţa muzicală din Banat, a realizat o serie de lucrări ştiinţifice şi documentare despre orgile istorice din această zonă, pentru posturile de radio şi televiziune din România şi Germania.
Sâmbătă, la Opera Română, a avut loc evenimetul festiv, iar apoi un spectacol la Sala Capitol.
Duminică dimineaţa şvabii bănăţeni au participat la slujba de la Dom, condusă de episcopul Martin Roos. A urmat tradiţionala paradă în care şi-au etalat portul, dansul şi muzica. Defilarea a început în Piaţa Unirii şi s-a încheiat în Piaţa Victoriei.
„Zilele Germanilor din Banat” este cea mai mare manifestare culturală a Forumului Democrat al Germanilor din Banat sub semnul intraductibilului „Heimat” – adică a patriei, prilej de revenire acasă a celor emigraţi şi de reuniune cu membrii comunităţii şvăbeşti rămase pe meleagurile româneşti.
Citiţi şi:
Şvabii bănăţeni continuă să scrie istorie. "Patria părinţilor şi bunicilor rămâne moştenire generaţiilor următoare"
Dacian Cioloş, la întâlnirea şvabilor de la Ulm: „Avem nevoie de făcut treabă nemţească nu doar în Banat, ci şi în alte părţi din ţară. Aşa că sunteţi bineveniţi”
Capitala Banatului s-a mutat la Ulm. Peste 6.000 de şvabi bănăţeni s-au reunit în Germania FOTO
FOTO Fabuloasa poveste a şvabilor: „Primului îi era hărăzită moartea, celui de-al doilea munca, celui de-al treilea pâinea”
Mărturiile şvabilor vânduţi de Ceauşescu Germaniei. Cât era şpaga cerută de securişti şi ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci
FOTO Germanii au readus la Timişoara o tradiţie seculară pe cale de dispariţie în România. Piaţa Libertăţii a fost ocupată de şvabii bănăţeni
FOTO Mare sărbătoare şvăbească la Săcălaz. 250 de ani de la colonizarea localităţii cu germani. "Tinerii nu ştiu româneşte dar sunt fascinaţi de Banat"
Se încarcă comentariile...
