Cum îţi transformi bucătăria într-o grădină cu plante medicinale. Cele mai aromate plante de pe pervaz

Pervaz cu plante aromate FOTO http://img.9am.ro/

O bucătărie cu multe condimente te îndeamnă să găteşti mai des, iar dacă îţi faci propria “grădină” cu rozmarin, mentă, busuioc şi alte plante medicinale numai bune, contribui şi la sănătatea familiei. Specialiştii ne dau câteva idei despre ce putem să le cultivăm în apartamentul sau în casa noastră şi ne spun ş ice proprietăţi miraculoase au.

Pe pervazul bucătăriei dumneavoastră puteţi să aveţi câteva ghivece cu rozmarin, cu busuioc şi cu mentă. La acestea, cei avizi după iute îşi pot adăuga şi un ghiveci cu ardei iute sau cu alte mirodenii.

Beneficiile rozmarinului – de la condiment la remediu pentru bolile de stomac

Rozmarinul la ghiveci nici nu se compară cu cel din plicurile de la supermarket. Mirosul şi aroma puternică sunt cele care îl deosebesc.

“Rozmarinul este o plantă cunoscută atât pentru calităţile ei terapeutice, tratând numeroase boli, cât şi pentru calităţile ei afrodisiace. Ca remediu natural, rozmarinul a fost folosit încă din cele mai vechi timpuri, în special în tratarea afecţiunilor stomacului, afecţiuni renale, afecţiuni genitale, boli ale ficatului, creşterea poftei de mâncare. Rozmarinul este cunoscut de asemenea şi că aliment-condiment, fiind folosit de regulă la prepararea cărnii de pasăre. Ceaiul preparat cu ajutorul frunzelor de rozmarin reprezintă un remediu natural pentru bolile de stomac, stările de oboseală, afecţiuni ale rinichilor, bronşită, dureri de cap, impotenţa, echilibrează digestia, balonări, insuficientă cardiacă. Se recomandă a se bea în fiecare zi aproximativ trei căni de ceai de rozmarin. Uleiul de rozmarin este foarte eficient în vindecarea reumatismului” ne spun specialiştii în remedii naturiste

Menta – o limonadă, o mâncare aromată sau un remediu pentru alungarea oboselii

Menta poate fi folosită în garnituri, salate, sau pentru a prepara o limonadă. În Marea Britanie sosul de mentă este un adaos tradiţional la multe specialităţi.

“Pe lângă proprietăţile medicinale, bucătăria arabă recunoaşte şi valoarea de condiment a mentei. Se foloseşte în combinaţie cu unele legume precum roşiile, cartofii, morcovii, precum şi la dressingul salatelor de fructe. Deserturile de fructe, diverse băuturi răcoritoare, lichiorurile sau ciocolată sunt adesea aromate cu mentă datorită senzaţiei de prospeţime pe care o conferă această. Un exemplu inedit este prepararea iaurtului cu mentă prin adăugarea a 2 - 3 frunze proaspete de mentă, a doi căţei de usturoi pisaţi şi sucul unei jumătăţi de lămâie, într-un pahar cu iaurt. În aromoterapia cu uleiuri volatile, uleiul de mentă are efect stimulant şi tonic datorită componentelor sale active. Oboseală mentală, stresul, stările depresive şi durerile de cap sunt ameliorate dacă se aplică ulei de mentă pe tâmple şi ceafă. Un amestec de uleiuri esenţiale revitalizant reîmprospătează şi trezeste simţurile - conţine busuioc, tei şi mentă” spun medicii

Busuiocul – paste mediteraniene şi mâncăruri gustoase sau stimulent pentru digestive

Busuiocul poate fi folosit pentru tratarea afecţiunilor gastrointestinale, bronşitei, gastritei cronice, durerilor de stomac şi a febrei. Acesta este foarte apreciat în arta culinară şi este folosit în foarte multe sosuri. Busuiocul stimulează apetitul, atenuează problemele stomacale, creşte viteza de digestie, are proprietăţi relaxante şi îmbunătăţeşte funcţiile renale. Puteţi să-l adăugaţi la salate, clătite, omlete, carne, peşte, specialităţi de mare, sosuri şi supe. Este preţuit mai ales în bucătăria italiană.

Levănţica – poţi să schimbi mirosul în locuinţa ta şi să dai atmosferei o notă relaxantă

Levanţica se bucura de o mare apreciere in lumea plantelor medicinale, dar si in lumea plantelor aromatice.

“De-a lungul timpului levănţică a cunoscut mai multe denumiri populare, printre care cele mai utilizate au fost: aspic, lavandă, levănţică de grădina, livant, livan, spichinel, spichinat, levănţică de pădure. În medicină populară, levănţică a cunoscut mai multe întrebuinţări. Astfel, levănţică era utilizată în tratarea afecţiunilor aparatului respirator, sub formă de comprese pentru vindecarea rănilor, arsurilor şi a loviturilor, tulpinile se aranjau între haine, şi datorită mirosului ajutau la eliminarea moliilor, picăturile de ulei de levănţică se puneau în apă animalelor pentru a le stârni poftă de mâncare şi că remediu împotriva căderii părului. Ceaiul preparat din flori de levănţică, este utilizat pentru tratarea insomniei, oboselii psihice, stresului, nevozitatii. Din acest ceai se recomandă a se bea 2-3 căni zilnic. Ceaiul de levănţică este considerat un remediu natural şi în tratarea afecţiunilor cardiovasculare, reumatismului, răcelii, gripei, tusei, astmului, eczemelor, dischineziei biliare, plăgilor, dar şi pentru tratarea depresiei” potrivit specialiştilor

Cimbrul la ghiveci şi beneficiile lui

Cimbru acţionează puternic fungicid şi bactericid, precum şi ca un expectorant. Acesta poate fi adăugat în sosuri , supe, fripturi, garnituri, peşte, răcituri, brânzeturi , salate, şi platouri de legume. Este folosit des în bucătăria franceză.

“La noi, este folosit datorită aromei sale mai ales împreună cu carnea de porc, asociat cu usturoiul, în preparatele culinare gen fripturi şi tocături. Cimbrul este util în drenaj, dureri musculare sau reumatice, edeme, celulita. Stimulează microcirculatia. Purifică aerul. Este un bun parfumant bărbătesc. Prin urmare, balsamul, gustul şi mai ales calităţile medicinale i-au adus respectul şi un loc fruntaş nu doar printre condimente ci şi printre plantele cu efect curativ. Cimbrul nu este deci folosit doar pentru a oferi gust, ci el intră şi în alcătuirea săpunurilor, insecticidelor, pastei de dinţi, anumitor produse cosmetice, parfumurilor sau unguentelor antiseptice. Uleiul de cimbru este utilizat în aromoterapie pentru a calmă durerea şi pentru a îmbunătăţii starea de spirit a pacienţilor” ne sfătuiesc specialiştii în remedii naturiste