Cele mai ciudate alergii la copii şi cum se tratează. Alimentele care provoacă cele mai multe reacţii alergice

Copiii sunt expuşi la nenumăraţi factori alergeni. FOTO: SHUTTERSTOCK

Copiii, la fel ca adulţii, sunt expuşi zilnic la nenumăraţi alergeni. Alergiile pot fi cauzate de polen, diferite proteine din alimente, praful sau părul animalelor. Dar există şi alergii mai ciudate. Se întâmplă ca un copil alergic la polen să dezvolte o alergie urâtă dacă mănâncă un fruct. Atenţie şi la alergiile la păpădii sau la alte flori.

“Există de exemplu o alergie încrucişată: cei alergici la polenuri cum sunt gramineele, adică ierburile de fân, sau la rozacee, adică la trandafiri, fac alergii la măr la pepene, la kiwi, la banana. Structurile alergice reacţionează încrucişat cu cele de la fructele respective şi pot apărea recţii urâte la gură, la limbă şi la buze”, spune medicul specialist alergolog, Corina Ureche.

Alergia la arahide

Atenţie la etichete! Un produs care conţine urme de alune, de exemplu, poate crea mari probleme celor alergici. “La copii, cele mai frecvente alergii sunt cele alimentare: la alune, la arahide şi e vorba de contaminarea lor. Chiar şi atunci când scrie pe un produs «poate conţine urme de… alune, ciocolată, etc» poate provoca o reacţie alergică destul de urâtă. În Statele Unite este o adevărată criză în acest domeniu. Copiii mănâncă tot felul de fulgi, musli si produse care au diferite seminţe şi fac reacţii de tip urticarian sau chiar soc anafilactic”, ne avertizează medicul specialist alergolog Corina Ureche.

Un cuţit folosit la tăierea caşcavalului şi apoi atins de alte alimente ale copilului alergic poate provoca şi şoc anafilactic

“La produse lactate am avut un băiat de trei ani, un caz care mi-a rămas întipărit. Mămica lui, deşi ştia că băiatul e alergic la produsele lactate a tăiat caşcavalul şi cu acelaşi cuţit şi a rămas urmă de la caşcaval, iar apoi a tăiat cărniţa pentru el cu acelaşi cuţit. Băiatul a făcut şoc anafilactic şi a trebuit să intervenim de urgenţă”, spune medical alergolog.

Şocul anafilactic înseamnă o urgenţă majoră

“Medical vorbind, înseamnă prăbuşirea circulaţiei periferice, tulburări cardiace, de la tahicardii simple la stop cardiac, aritmii care pot să ducă la stop cardiac. Pot apărea tot felul de probleme respiratorii, probleme cutanate, vărsături şi diaree”, mai completează medicul alergolog Corina Ureche

Peste 30% din copii dezvoltă până la vârsta de şase ani cel puţin o urticarie, o formă de alergie alimentară. Cele mai întâlnite forme de alergie sunt cele la lapte, la ou, la peşte, la produsele din peşte şi la soia.

“Boabele de soia sunt foarte alegrice. Anumite structuri din compoziţia lor sunt sunt extrem de alergente. Copiii pot face şi alergie la susan sau la diferite seminţe. Albuşul este foarte alergizant, faţă de gălbenuş. Are cam 20 de proteine, din care foarte multe sunt alergizante” spune C. Ureche

Alergia la păpădii

Un copil care se joacă cu păpădiile în această perioadă poate face o alergie destul de deranjantă. “Nu e vorba despre alergia la polenul de păpădie, ci la lalptele din coada păpădiei. Acesta în contact cu ochii, cu gura poate crea neplăceri”, spune medicul.

Copiii pot dezvolta şi alergii de contact. “Un copil poate fi allergic la parfumul mamei, la produsele de îngrijire ale mamei şi poate face dermatită atopică de contact“, mai spune medicul.

Alergia la soare dezvoltată de crema cu protecţie solară

Fiecare părinte vrea ca pielea copilului să fie protejată de arsurile solare. Dar odată ce aleg o cremă, pot crea o problemă şi mai mare. Astfel se dezvoltă alergiile la soare, cauzate de crema cu protecţie solară.  

“Copii care au alergii la soare de fapt au dezvoltat-o în urma produselor cosmetice menite să-i protejeze. Se aplică direct pe ei şi se dezvoltă alergia la soare, din cauza cremei. Se tratează mergând la medicul specialist. Acesta va pune diagnostic şi nu se tratează băbeşte. În niciun caz nu se pune ceai de muşeţel pe rănile cutanate sau în ochi. Ceaiul de muşeţel este cel mai bun mediu în care se pot dezvolta infecţiile”, mai spune alergologul Corina Ureche

Cum se tratează alergiile

De obicei marea majoritate a tratamentelor dedicate diferitelor tipuri de alergii sunt recomandate copiilor peste doi ani. Doar la recomandarea medicului acestea pot fi administrate copiilor mai mici, în doze scăzute.

Testele nu sunt concludente până la trei ani

“Copiii nu prea cooperează de obicei până la această vârstă.. Din sânge se poate face, dar nu sunt concludente. Se amestecă cu imunoglobulina mamei. Cele mai concludente sunt după vârsta de trei ani. Dacă copilul cooperează se fac cu mici înţepături şi astfel o mica parte de alergen intră în contact cu organismul. Astfel putem afla la ce anume este copilul allergic”, spune C. Ureche

Alergiile de sezon

În această perioadă avem de-a face cu polenurile de pomi timpurii: polenul de mesteacăm, tei, salcâm şi castan, şi polenul de iarbă de grădină, iarbă de fân. Nu e atât de alergizant polenul de pom fructifer, deci se poate sta în livadă.

Care sunt simptomele alergiilor

Simptomele pe care le întâlnesc persoanele alergice sunt: mâncărimi de nas, de ochi, în cerul gurii, strănuturi, rinoree şi le curge nasul. În cazuri mai severe apare dispneea, dificultăţi de respiraţie. Tendinţa de a fi alergic depinde şi de moştenirea genetică. 30% din copiii alergici au sigur un părinte cu aceleaşi simptome, iar procentul se dublează dacă ambii părinţi sunt alergici. Şi dacă un bunic este alergic, există 25% şanse să se transmită alergia genetic.

Hrănirea bebeluşului cu lapte matern diminuează incidentei alergiilor alimentare

În familiile „cu risc”, unde există antecedente alergice, mai ales alergii la proteinele din laptele de vacă, alăptarea e chiar si mai importantă. Ideal e ca fiecare bebeluş să fie hrănit exclusiv la sân în primele 6 luni de viaţă. Din punct de vedere imunitar, prin alăptare bebeluşul devine mult mai rezistent, iar sistemul său digestiv se maturizează fără probleme.