VIDEO Afacerea de familie cu vin făcut din mure. Cum au dezvoltat plantaţia de fructe de pădure întinsă pe cinci hectare

O familie din localitatea gorjeană Ţicleni produce un vin unic în România, din mure. Familia Burtea deţine o plantaţie de mure şi zmeură, care se întinde pe cinci hectare. Sufletul afacerii este Ionel Burtea, în vârstă de 21 de ani, student la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti.

Ideea afacerii a prins contur în anul 2015, când a fost plantată cu mur şi zmeură o suprafaţă de un hectar, care acum a ajuns la maturitate. Decizia de a cultiva aceste plante a fost luată de toată familia, după ce s-a constatat că cea mai mare parte din fructele de pădure de pe piaţa din România sunt aduse din import.
 

Afacerea a început să dea roade chiar după primul an, când producţia a ajuns la două tone. Murele şi zmeura au ajuns să fie vândute într-un într-un hypermarket din Gorj. În acest an, familia Burtea îşi propune ca roadele să depăşească graniţele judeţului.

„Am cultivat un hectar cultivat cu mur şi zmeură care au fost procurate de la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni. Încercăm să lucrăm fără vreun tratament pentru că se pot adapta condiţiilor vitrege. Investiţia a ajuns pentru un hectar la aproximativ 20.000 de euro. Am observat că există o nişă pe partea de fructe de pădure, pentru că piaţa este slab dezvoltată în România, care importă 70-80% din fructele de pădure. Am dorit să mergem pe partea de mur şi zmeură pentru că sunt plantaţii foarte mici în România. Toată familia a hotărât să mergem pe partea de mur şi zmeură”, spune Ionel Burtea. 

Toate câştigurile au fost reinvestite

Anul trecut, toate câştigurile obţinute au fost reinvestite în extinderea plantaţiei. Astfel, în prezent, suprafaţa cultivată cu mur şi zmeură se întinde pe cinci hectare. „Am ajuns să scoatem 15.000 de butaşi, care au fost plantaţi pe un teren de patru hectare“, ne explică Marian Burtea, tatăl lui Ionel, care s-a specializat în cultura fructelor de pădure. 

Ionel are planuri mari şi îşi doreşte să devină cel mai mare producător din România de mure. De asemenea, a amenajat în capătul plantaţiei un platou pentru desfăşurarea de evenimente, iar în viitor îşi doreşte înfiinţarea unei agro-pensiuni. 

Contract cu un retailer important

Familia Burtea a reuşit, anul trecut, să încheie un contract cu un mare retailer, astfel că murele din plantaţia de la Ţicleni au ajuns pe rafturile unui hypermaket din Târgu Jiu. Producţia realizată în 2016 a fost de aproximativ două tone.

„Producţia de anul trecut a fost valorificată la Carrefour cu care am încheiat un parteneriat pe atestatul de producător. Au fost deschişi să lucreze cu producătorii locali. În acest an ne dorim să avem exclusivitate pe partea de fructe de pădure şi ca produsele noastre să ajungă şi în afara judeţului. Vorbim de o producţie de aproximativ zece tone, ceea ce este mult pentru piaţa locală. Am pus murele în caserole şi aprovizionam cu o anumită periodicitate. Plăteau la livrarea mărfii. Dacă existau pierderi ca urmare a deprecierii în timp a produsului sau ca urmare a faptului că nu se vindea în totalitate, îşi asumau aceste riscuri. Din trei în trei zile, aprovizionam cu mure. Tot ce am câştigat, s-a reinvestit. Din calculele făcute, în cel de-al patrulea sau cincilea an se poate vorbi de o amortizare a investiţiei. În agricultură nu se poate să realizezi cash-flow din a doua zi. Este o investiţie de durată“,

a spus Ionel Burtea.

Plante bio, fără tratamente

Culturile de mur şi zmeură sunt iubitoare de apă, astfel că sursa de apă este indispensabilă pentru cei care doresc să înceapă o activitate în acest domeniu. Marian Burtea nu foloseşte tratamente penteru că îşi doreşte ca plantele să crească în mod natural: „Recomand ca procurarea răsadului să se facă de la institutele de cercetare din România, pentru că nu aş putea să risc să cumpăr altceva de pe piaţă. Apoi, trebuie procurat gunoi de la fermele de vită care păşunează natural, pentru a ajuta planta să crească natural. E nevoie, obligatoriu, să existe surse de apă, pentru că este o plantă care iubeşte apă. În anul 2015, din cauza secetei prelungite, a fost nevoie să băgăm câteva sute de tone de apă, pentru a putea avea producţie. Anul 2016 a fost bun în ceea ce priveşte precipitaţii. E nevoie, de asemenea, de parii necesari pentru susţinerea lor, pentru a fi dirijaţi pe sârme în mod vertical. Trebuie lucrat decât manual la partea de butaşi, unde se înlătură cu mâna partea de iarbă, pentru că lăstarii dau de jos şi pot fi atinşi. Singurul tratament care trebuie urmărit este udarea cu piatra vânătă, pentru «mana» care poate să apară“, ne spune Marian Burtea.

Invazie de gândaci

Anul trecut, plantaţia a fost în pericol din cauza unei invazii de gândaci. „Am avut o invazie de gândac de mai, pentru că în zonă există floare de soc şi migrează pe floarea de mur. A fost nevoie să facem manual culegerea gândacilor de pe floare. Îi adunam în sticle. Şase persoane am lucrat la culegerea gândacilor“, precizează Marian Burtea.

Producţie de zece tone

Producţia estimată în acest an va fi de peste zece tone. Intenţia lui Ionel Burtea este de a obţine fonduri europene pentru a achiziţiona o linie de congelare, pentru ca produsele să ajungă în diferite locuri din România: „Ne dorim să obţinem fonduri europene pe partea de producţie a vinului şi congelarea fructelor, pentru că îşi pot păstra proprietăţile o perioadă mai lungă de timp. Se poate ajunge la o finanţare de până la 90%. Se recomandă consumarea de mure de către copii şi de persoanele care suferă de diabet“.

Pentru că producţia va fi mult mai mare în acest an, tânărul se află în discuţii cu o serie de cofetării şi chiar cu o fabrică de îngheţată.

Vin din mure

Anul trecut, o parte din murele obţinute a fost transformat în vin. Sute de sticle au fost vândute în doar o lună de zile, succesul fiind încurajator mai ales în rândul femeilor. Deja, au fost rezervate încă de acum 50 de sticle. „Am realizat o cantitate mică de vin din mure, mai mult de test. Am găsit o reţetă tradiţională. Feed-back-ul a fost foarte pozitiv din partea clienţilor. Este un vin deosebit. Se foloseşte aceeaşi metodă ca la vinul din struguri, dar la mure fermentaţia durează mai mult, 45 de zile. Este un gust dulce-acrişor cu un nivel al alcoolului de 12%. E nevoie de mare atenţie, pentru că partea de fermentare nu trebuie să intre în contact cu aerul. E nevoie de o temperatură constantă, de cel mult 24 de grade. Vinul a avut cel mai mare succes la partea feminină. Am vândut în jur de 200 de sticle, în mai puţin de o lună. Ne propunem ca 25% din producţia de mure din acest an să fie transformată în vin“, ne spune Ionel. Tânărul vrea să se dezvolte pe acest segment şi îşi doreşte să încheie parteneriate cu restaurante şi cluburi. Cu ajutorul surorii sale, care trăieşte în Olanda şi este specialist în web design, vrea să creeze o etichetă şi un adevărat brand. 

Vinul, dar şi alte produse, se comercializează online, iar mai multe informaţii pot fi obţinute de pe pagina de facebook a fermei. Ionel se află în plin proces de realizare a unui site. 

Familia Burtea a reuşit, anul trecut, să încheie un contract cu un mare retailer, astfel că murele din plantaţia de la Ţicleni au ajuns pe rafturile supermarket-urilor din Gorj. Producţia realizată în 2016 a fost de aproximativ două tone. „Producţia de anul trecut a fost valorificată la Carrefour cu care am încheiat un parteneriat pe atestatul de producător. Au fost deschişi să lucreze cu producătorii locali. În acest an ne dorim să avem exclusivitate pe partea de fructe de pădure şi ca produsele noastre să ajungă şi în afara judeţului. Vorbim de o producţie de aproximativ zece tone, ceea ce este mult pentru piaţa locală. Am pus murele în caserole şi aprovizionam cu o anumită periodicitate. Plăteau la livrarea mărfii. Dacă existau pierderi ca urmare a deprecierii în timp a produsului sau ca urmare a faptului că nu se vindea în totalitate, îşi asumau aceste riscuri. Din trei în trei zile, aprovizionam cu mure. Tot ce am câştigat, s-a reinvestit. Din calculele făcute, în cel de-al patrulea sau cincilea an se poate vorbi de o amortizare a investiţiei. În agricultură nu se poate să realizezi cash-flow din a doua zi. Este o investiţie de durată“, a spus Ionel Burtea.

Un tânăr student la ASE vrea să devină cel mai important producător de mure şi zmeură din România