Secretele comorilor ascunse: Constantin Brâncoveanu era denumit „prinţul aurului“, iar bogăţiile lui Tudor Vladimirescu nu au fost găsite

Constantin Brâncoveanu a fost torturat ca să spună unde ascunde averea

Averile lăsate în urma lor de către unii domnitori şi conducători români au dat naştere la adevărate legende. Constantin Brâncoveanu a fost considerat drept cel mai bogat domnitor din Ţara Românescă, iar turcii l-au torturat pentru a le spune unde se află bogăţiile. Şi comorile lui Tudor Vladimirescu au fost căutate chiar şi la casa natală, din satul gorjean Vladimir.

Cel mai bogat domnitor al Ţării Româneşti a fost Constantin Brâncoveanu. La începutul secolului al XVIII-lea, la marile curţi regale ale Europei se vorbea despre averea fabuloasă a domnului Ţării Româneşti în perioada 1688-1714. Acesta îşi adăpostise o mare parte a averii sale, care era estimată la 10.000 pungi cu aur, la Cetatea Dogilor, din Veneţia. I se dusese faima că bogăţia sa era era mai mare decât cea a lui Solomon, iar la Constantinopol era denumit „prinţul aurului“.

Averea acestuia era imensă. Istoricul Anton Caragea a făcut o trecre în revistă a celor mai importante bunuri: palate la Moşoşoaia, Potlogi, Obileşti, Urlaţi, Bucureşti, Târgovişte, Sâmbăta de Jos, case la Braşov, Giurgiu, Brâncoveni, Stolniceni, Şerbăneşti, Doiceşti, vila Piteşti, moşii în întreaga ţară şi în Transilvania. Deţinea sume lichide în conturi la Veneţia, la Amsterdam şi Viena. „O avere de asemenea dimensiuni este greu de făcut, dar mai greu de păstrat. În anul Domnului 1814, tot mai mulţi pofticioşi se înghesuiau să prindă averea domnului Valahiei, cei mai decişi erau tuci conduşi de marele vizir Gin Ali-Paşa, care decisese deja moartea lui Constantin Brâncoveanu, dar urmărea să-i cadă în mâini şi averea sa“, notează istoricul. 

Torturat ca să spună unde ascunde restul averii

Detronat de către capugiul Mustafa-aga Hambar Erin, care l-a arestat, în urma unei acţiuni surprinzătoare, turcii au început jaful. Conform lui Anton Caragea, palatele au fost primele vizate de atacul jefuitorilor, dar acţiunea s-a făcut în grabă. Turcii au umplut 40 de care cu aur pe care le-au scos din ţară, împreună cu Constantin Brâncoveanu şi cei trei fii. printre bunurile furate se aflau: 2.000 de medalii de aur, coroana voievozilor Ţării Româneşti care era evaluată la 300.000 de scuzi, ceea ce înseamnă aproximativ 30 milioane de dolari astăzi, cărţi ferecate în aur.

Brâncoveanu a fost torturat pentru a spune unde se află restul averii, dar nu a dezvăluit unde se află. Domnitorul i-a scris omului său de încredere de la Braşov, Apostol Manu, ca să aibă grijă de averea rămasă. Turcii au interceptat scrisoarea şi au trecut la noi represalii, care s-au încheiat cu uciderea acestuia şi a celor patru fii şi Sfetnicul Ianache.

„Apostol Manu, omul său de încredere din Braşov, care se ocupa cu operaţiunile bancare, va deveni un om extraordinar de bogat şi va fi acuzat de doamna Maria, văduva domnitorului că i-a sustras 48.000 de ţechini şi 16 pungi de argint. Însăşi împăratul Carol al VI-lea va fi acuzat că a furat o parte din comoara familiei Brâncoveanu, ascunsă în palatele pe care domnitorul loe deţinea în Transilvania“,

arată istoricul Anton Caragea. 

Genţile pline cu galbeni ale lui udor Vladimirescu 

Cu toate că a fost pentru o scurtă perioadă domn peste Ţara Românească, în urma lui Tudor Vladimirescu au rămas numeroase povestiri. Pandurii lui povesteau că Domnul Tudor avea mereu cu el două genţi pline cu galbeni cu care făcea plăţile pentru întreţinerea oştirii. „O diată din 1812 ne arată că Vladimirescu era fără îndoială un om bogat din slujbe, militărie, comerţ şi judecăţi, fără a fi însă un magnat. Avea astfel case şi moşii cultivate cu vie la Cerneţi, Câmpul Severinului, Dălboaca, Cloşani,  Călnic, Halânga, mori la severin, Topolniţa, Pleşuva, Păducel, Baia de Aramă, Tismana etc. Ceea ce impresiona imaginaţia pandurilor în timpul revoluţiei erau două genţi din piele pline cu galbeni pe care Tudor le păstra permanent cu el şi din care plătea soldaţii, alimentele“, arată istoricul Anton Caragea în volumul „Pagini de istorie ascunsă“.

Bijuteriile din cizmele lui Domnului Tudor 

De asemenea, se spune că cel care l-a asasinat a găsit în cizme bijuterii de mare valoare. „Se zvonea că are comori ascunse, iar la moartea sa, ucigaşul Vasile Caravia a găsit în cizme, ascunse, bijuterii în valoare de 5000 de galbeni. Mitul bogăţiei lui Tudor l-a făcut pe Caravia să-l tortureze spre a afla unde are ascunse comorile, înainte de a-l decapitaşi a-l arunca într-o fântână părăsită lângă Târgovişte“, arată Anton Caragea.

Casa natală a fost distrusă 

Istoricul Anton Caragea mai menţionează că s-a ajuns până acolo încât şi casa natală a lui Tudor Vladimirescu a fost distrusă de cei care căutau comorile acestuia: „Oamenii fără Dumnezeu au mers până într-acolo încât au mers la Vladimir, casa natală a lui Tudor, şi au dărâmat-o sperănd a găsi sub ea comorile ascunse. La fel s-a întâmplat şi cu casa de la Cerneţi, unde iar nu s-a găsit nimic. Poveştile bătrânilor spun însă că Tudor şi-a asuns averile în Codrii Severinului, de aceea nimeni nu le-a găsit“. 

Comoara apărată de stafie

O altă comoară învăluit în mister este cea a marelui ban Theodor Văcărescu (1842-1914). „Era bogat, putred de bogat, dar zgârcit, foarte zgârcit, şi banii săi îi specula cu dobândă. La moartea sa, în pivniţă la dânsul, unde nimeni nu îndrăznea să intre nici noaptea, nici ziua, de frica stafiei, s-ar fi găsit butoaie pline tot cu galbeni chesano-creieşti de Austria, drepţi la cumpăna cu zimţi şi negăuriţi şi sub Biserica Zlătari ar fi o comoară adevărată sau cel puţin aşa spun legendele“, spunea omul politic Ion Ghica.