Proclamaţia mai puţin cunoscută a lui Tudor Vladimirescu. Copia valorosului document, descoperită după 135 de ani tocmai în arhivele de la Budapesta

Revoluţia lui Tudor Vladimirescu a început din Gorj

O proclamaţie mai puţin cunoscută a revoluţionarului Tudor Vladimirescu a fost prezentată în publicaţia „Litua“, a Muzeului Judeţean Gorj. Proclamaţia a fost adresată în 1821 locuitorilor judeţului Gorj, care a constituit centrul mişcării iniţiate de pandurul Tudor.

Proclamaţia a fost descoperită de istoricul Andrei Oţetea în fondurile arhivistice din Budapesta în anul 1956 şi a fost prezentată de istoricul Virgil Joiţa.

„În cercetarea diverselor aspecte ale momentului 1821, proclamaţiile lui Tudor Vladimirescu reprezină surse documentare de primă importanţă în reconstituirea programului revoluţiei, în cunoaşterea concepţiei politice a conducătorului ei. Din nefericire, din cauza unor cauze complexe, multe proclamaţii s-au pierdut sau nu au fost încă depistate. Nu se cunoaşte, astfel, conţinutul primei proclamaţii adresată de Vladimirescu la 8 martie locuitorilor din Bucureşti, menţionată de el în cuprinsul cele din 16 martie 1821. Între proclamaţiile revoluţionare puţin cunoscute se înscrie şi cea din 10/22 martie 1821, adresată locuitorilor din judeţul Gorj, prin intermediul căreia erau îndemnaţi să se înroleze în oastea pandurilor. O copie a acestui valoros document a fost descoperită de istoricul Andrei Oţetea în fondurile arhivistice din Budapesta în anul 1956 şi publicată împreună cu alte documente într-un volum al prestigioasei colecţii «Eudoxiu Hurmuzaki»“, arată Virgil Joiţa. 

Proclamaţia lui Tudor Vladimirescu de la 10 martie 1821

Iată, integral, proclamaţia adresată gorjenilor de Tudor Vladimirescu 

„De la slugerul Theodor, către toţi locuitorii judeţului Gorj, parte bisericească şi mireană, veri de ce treaptă va fi ori de loc sunteţi.

Fraţilor oameni! Nu suntem la îndoială că veţi fi aflat pentru Adunariia norodului ce s-au rădicat făcând strigare şi cerere dreptăţilor celor călcate şi acoperite de către cei mai mari ai noştri, cărora de le vom zice lupi nesăţioşi nicidecum nu greşim, şi la mirare aflăm cum numai dumneavoastră nu v-aţi deşteptat a alerga întru adunarea celor ce cer dreptate şi îndreptare, în vreme ce toate acestelalte judeţe de peste Olt şi cele de pe acolea mai toate au alergat cunoscând binele şi folosul obştesc întru această pornire: iubiţilor ni-au îndemnat dorirea patriei strămoşilor, iar mai vârtos lacrimile de obşte ce nu incintenise: ajunge până încă de o sută de ani încoace amar ce suflet şi inimi împetrite poate suferi.

Cu dinadinsul ni-au silit aceasta sau să perim sau să dobândim dreptăţile strămoşeşti şi până acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, cel ce voeşte dreptate, iar nu strâmbătate, mergem foarte bine. De aceea, având dumneavostră ştire mai de înainte la aceasta şi văzând adânca adormire întru care sunteţi nu lipsim de a vă aştepta. Puneţi înaintea ochilor cele ce aţi cercetat şi cercaţi şi nu staţi, ci cu toţii alergaţi la adunare pentru folosul obştesc şi câţi aveţi arme întrarmându-vă, cu credinţă mergeţi la cel orânduit la Târgu-Jiu pentru apărarea ţiranilor (n.r. - ţăranilor) şi unindu-vă cu numitul, fiţi ascultători povăţuitorilor ce vă vor da şi sârguitori pentru izbăvirea tiraniilor ce necontenite aţi avut.

Nu pierdeţi vremea, iarăşi vă ziceam nici întru lenevire, fiţi la un acest fel de lucru slăvit de neamuri şi iubit de dumnezeire, care priveşte chiar pentru al dumneavoastră folos şi odihnă, ci săriţi cu mic, cu mare a fi întru o glăsuire cu această până acum adunare şi după ce vă veţi aduna şi vă veţi zori acolo la oraş la orânduitul nostru, pe câţi din dumneavostră vă va opri acolo, slujiţi cu toată credinţa şi dreptatea ascultând întru toate cele bune, iar pe câţi vă va trimite după noi să veninţi cu mare grabă până unde ne veţi afla ori şi unde, ca să fim cu toţii împreună în slujba folosului obştesc“. 

1821 martie 10                                                                       Theodor 

Contextul politic

Proclamaţia a fost făcută într-un context politic foarte complicat. „Redactată în chirilică, copia proclamaţiei a acreat unele greutăţi de lectură editorului documentului. Proclamaţia interesează sub raportul contextului ei politic. Ea a fost adresată locuitorilor judeţului Gorj. (...) Deşi trecuseră două luni de la începutul Revoluţiei, judeţul Gorj, care deţinuse un rol important în pregătirea ei, continua să constituie un centru al rezistenţei boiereşti. Tudor Vladimirescu, fiind preocupat, aşa cum reiese din proclamaţie, de propagarea principiilor revoluţionare în rândul locuitorilor. La mijlocul lunii februarie 1821, Comitetul de ocârmuire al ţării format la moartea domnitorului Şuţu, l-a numit ispravnic al judeţului Gorjpe stolnicul Dinu Bălteanu cu misiunea de a limita extinderea revoluţiei în aşezările gorjene şi de a înfrânge unităţile de panduri ale lui Tudor. La 26 februarie, Vladimirescu i-a încredinţat prietenului şi colaboratorului său apropiat Dumitru Gârbea sarcina să ocupe cu 400 de panduri oraşul Târgu Jiu şi „să spargă gaşca boierior greci»“, menţionează Virgil Joiţa. 

Efectele proclamaţiei 

Proclamaţia făcută de Tudor Vladimirescu s-a răspândit rapid printre locuitorii judeţului: 

„Proclamaţia a avut un puternic ecou în conştiinţa locuitorilor gorjeni, mărturiile documentare atestând încadrarea lor în oastea revoluţieila 16 aprilie 1821, un negustor din Târgu Jiu, Grigore Braşovean, arestat la vulcan, declara că „anumiţi oameni spuneau că s-a răspândit o proclamaţie, din 10 martie, calendarul vechi, a slugeruli Tudor, prin care acesta cheamă locuitorii judeţului Gorj ca să se grăbească a veni înarmaţi în oştirea sa»“,

a mai specificat Virgil Joiţa. 

Istoricul a descoperit că proclamaţia conţine mai multe concepte îmbrăţişate de revoluţionar:

„Din cercetarea atentă a proclamaţiei rezultă preocuparea lui Tudor Vladimirescu pentru a explica locuitorilor meleagurilor de pe Jiu semnificaţia constituirii Adunării norodului, organism politic, democratic, care a îndeplinit rolul de instituţie parlamentară, expresie a luptei revoluţionare a naţiunii române. (...) În proclamaţia căre locuitorii judeţului Gorj întâlnim şi alte concepte împrumutate de Tudor Vladimirescu din texte politice şi literare ale iluminismului românescu: dreptate, patrua strămoşilor, deşteptare, dreptăţile strămoşeşti. (...) Proclamaţia mai conţine o idee deosebit de importantă aceea a apărării ţăranilor“