Povestea singurei edituri săteşti din România. A fost înfiinţată în 1935 de Nelu Bobină, un tânăr cu preocupări culturale

EDITURA „RAM” a fost singura editură sătească din România. Aceasta a luat fiinţă în anul 1934, la iniţiativa lui Ion Bobină.

Editura a avut sediul în comuna Aninoasa, judeţul Gorj şi a fost înscrisă în Registrul Camerei de Comerţ la numărul 972/1934. „Numele editurii a fost luat din cultura indiană, unde RAM avea sensul de «începutul, primul om, sufletul», iar în dialectul sanscrit avea semnificaţia de «soare»“, a menţionat scriitorul gorjean Alexandru Doru Şerban, în volumul «Personalităţi care au fost în Gorj».

Iniţiatorul înfiinţării Editurii „Ram” a fost Ion (Nelu) Bobină, un tânăr din Aninoasa, cu preocupări culturale. „În urma discuţiilor acestuia cu magistratul Mihail Dragomirescu, directorul revistei şi editurii „Biblioteca Metapsihică” din Craiova şi cu scriitorul Panait Muşoiu, directorul revistei şi editurii „Ideia” din Bucureşti, s-a hotărât ca să se deschidă la Aninoasa un centru cultural pentru iubitorii de cunoaştere şi frumos“, se mai arată în lucrarea Alexandru Doru Şerban. 

Primele cărţi

Programul Editurii „Ram” viza scrieri din istoria religiilor, opere ale marilor gânditori din toate timpurile, sinteze filozofice şi literatură. „Primele titluri de cărţi ale Editurii au fost tipărite de Tipografia Nicu D. Miloşescu din Târgu-Jiu, pe hârtie de ziar, în tiraj de 1.000 exemplare. Au fost două broşuri de Max Heindel, „Enigma vieţii şi a morţii”, „Vederea spirituală şi luminile spirituale” (somn, vise, hipnotism, nebunie),traduse din engleză de Ilie Dulcu şi reeditate de Tipografia Liceului Carol I din Craiova pe o hârtie mai bună. (...) După anul 1937, grupului de iniţiativă al constituirii Editurii i s-au adăugat profesorii Nistor Ianta, Romulus Oprean, Ştefan Bezdechi, Emil Bologa, Gh. Băleanu şi localnicii Gheorghe Dulcu, Ilie Dulcu şi Ilie Iscrulescu. Autorii şi traducătorii primeau pentru drepturile de autor un număr de exemplare stabilit prin contract în raport de tiraj, cheltuielile de tipărire şi difuzare“, a arătat Alexandru Doru Şerban.

Ce cărţi au apărut la editura „Ram“

În cinci ani, editura sătească „Ram“ a publicat creaţiile a 26 de autori.

„În perioada 1935 – 1940 „RAM” a publicat în Tipografiile „Ramuri” din Craiova, „Dacia Traiană” din Sibiu şi la Cluj, 26 de autori şi 40 de lucrări psihologice, psihanalitice, filozofice, socio-logice, religioase, psihiatrice, magice şi ale ştiinţelor oculte din antichităţile: greacă, indiană, chineză şi japoneză, din operele Renaşterii franceze, engleze, germane, ruse şi româneşti“,

se mai arată în volumul «Personalităţi care au fost în Gorj».

Lista următoare este edificatoare în acest sens:

- Vasile Pârvan – Datoria vieţii noastre;

- Alice J. Bailey – Conştiinţa atomului;

- Alice J. Bailey – De la intelect la intuiţie;

- J.C. Chatterji – Filosofia esoterică a Indiei;

- Yram – Doctorul sufletului

- Dr. Roberto Assagioli – Psihanaliză ?i psihosinteză;

- Dr. Roberto Assagioli – Educaţia voinţii;

- Henry Thomas Hamblin – Arta trăirii;

- Lao Tse – Tao-Te-King;

- Mabel Collins – Lumina pe cărare şi Karma;

- Arthur E. Powell – Dublul eteric;

- George Dulcu – Criterium de sinteză spirituală;

- Platon – Fedru;

- Jatindra Chakraborty – Educaţie fizică hindusă;

- Mahatma Gandhi – Istoria vieţii mele;

- Lev Tolstoi – Despre artă;

- G. Soulié de Morant – Viaţa lui Confucius;

- G. Soulié de Morant – Preceptele lui Confucius;

- ?t. Bezdechi – Nicolaus Olahus;

- M. Heindel – Bro?uri;

- Yritomo Taschi – Puterea calmului;

- Yritomo Taschi – Spiritul de organizare;

- Thomas Morus – Utopia;

- Walter Scott – Eliot şi istoria Atlantidei.

Editura „RAM”, în casa lui Bobină 

Editura „RAM” şi-a avut sediul în casa lui Nelu Bobină, din Aninoasa, unde se afla şi o librărie de desfacere a cărţilor tipărite.

„Cărţile au fost vândute abonaţilor, cititorilor interesaţi prin librăria „Cartea Românească” din Bucureşti, ori direct de la Editură. Cărţile au fost trimise la Academia Română, unor mari biblioteci şi la reviste literare din ţară. În anul 1939, Editura „RAM” a înscris în registrul publicaţiilor de editat, la secţia presă a Tribunalului Gorj un „Almanah RAM” pentru reclama de răspândire a cărţilor. „RAM” a avut legături cu edituri din Londra, Paris şi Roma, pentru acceptarea traducerii de cărţi“,

a mai menţionat scriitorul gorjean.

Editura, închisă de război

Izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial a oprit realizarea multora dintre proiectele propuse. „Editorul Nelu Bobină a rămas cu o datorie de 240.000 lei la Tipografia „Dacia Traiană”, reprezentând neachitarea contravalorii cărţilor apărute, difuzate la librării, dar neplătite de librari. În istoria culturii scrise din Gorj numele său este înscris alături de cele ale iniţiatorilor primei edituri rurale din ţară iar prin implicarea în tipărirea şi difuzarea cărţilor, a fost omul care a reprezentat imaginea acestei edituri, denumită RAM”, a mai specificat Alexandru Doru Şerban.

Cine a fost Ion Bobină

Ion (Nelu) Bobină a-a născut la 28 octombrie 1911 în comuna Aninoasa, judeţul Gorj. A fost absolvent al Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu.„Din tinereţe a fost preocupat de animarea vieţii spirituale în perimetrul localităţilor sudice de pe Valea Gilortului, ocupând funcţia de secretar al Societăţii 

«Personalităţi care au fost în Gorj». În anul 1934 a fost între iniţiatorii în comuna natală a primei edituri româneşti din mediul rural, Editura „RAM”, promovând scrierile filozofice, religioase, estetice şi de parapsihologie“, arată Alexandru Doru Şerban.

Condamnat la închisoare de regimul comunist

Ion Bobină a fost un răzvrătit. El a avut probleme atât cu regimul din perioada interbelică, dar şi cu cel comunist, care l-a condamnat pentru uneltire contra orânduirii comuniste. „În anul 1940, Siguranţa Generală a Ministerului de Interne, în urma unor percheziţii repetate, i-a confiscat toate cărţile, iar în perioada 16 martie 1951-21 iulie 1954 a executat o detenţie de 3 ani şi 4 luni, vinovat conform hotărârii judecătoreşti, de uneltire contra orânduirii comuniste“, se arată în lucrarea «Personalităţi care au fost în Gorj». 

A murit la 87 de ani

„După anul 1990, Nelu Bobină a intenţionat să-şi adune amintirile, prozele şi aforismele în caiete însumând probabil mii de pagini scrise caligrafic. Nea Nelu dorea să tipărească într-o carte la Editura „Ager” o parte din scrierile sale, dar timpul neiertător nu i-a mai îngăduit selecţia. În martie 1998, la vârsta de aproape 87 de ani, Ion (Nelu) Bobină a decedat lăsând celor care 1-au cunoscut amintirea unui autodidact cu proiecte măreţe, neîmplinite şi din cauza bolii de ochi care l-a chinuit şi l-a împiedicat să-şi aştearnă pe hârtie după 1990, când avea libertatea scrisului promovat, experienţa unei vieţi spirituale trăite intens alături de mulţi oameni de cultură din ţară“, a mai menţionat Alexandru Doru Şerban.