Masa Mică a lui Brâncuşi, lăsată la mâna vandalilor. Este singura lucrare provenită de la Brâncuşi, în afară de Ansamblul monumental „Calea Eroilor"

Municipalitatea din Târgu Jiu pare mult mai preocupată de îngrijirea gazonului din centrul oraşului decât de lucrările de artă provenite de la marele sculptor Constantin Brâncuşi. Masa Mică sau Masa Rebut, aşa cum a mai fost denumită, aflată în curtea casei Barbu Gănescu, din zona centrală a oraşului, a ajuns bătaia de joc a oricui doreşte să o pângărească.

Preocupată cu întreţinerea gazonului din zona centrală şi din parcuri, municipalitatea a dat uitării Masa Rebut sau Masa Mică, aşa cum mai e denumită, din curtea Casei Barbu Gănescu, care a fost atinsă de geniul lui Brâncuşi şi se află pe lista monumentelor istorice. În afară de operele aflate în cadrul Ansamblului monumental „Calea Eroilor“, Masa Rebut este singura lucrare care se mai păstrează de la sculptorul care a uimit lumea întreaga prin geanialitatea artistică. Masa din curtea casei Barbu Gănescu pare abandonată. 

Masa din curtea casei Barbu Gănescu se află pe lista monumentelor istorice, fiind singura lucrare provenită de la Brâncuşi care se află în Târgu Jiu, în afară de operele incluse în Ansamblul monumental „Calea Eroilor“. Lucrarea pare, însă abandonată, fiind lăsată la discreţia oricui doreşte să o pângărească. Astfel, în orificiile care există în tăblia din piatră au fost puse crengi, frunze şi pietre. Niciun reprezentant al Primăriei Târgu Jiu nu a venit să vadă în ce situaţie se mai află Masa Mică. Abia după ce problema a fost semnalată, lucrătorii primăriei au curăţat lucrarea. 

„Parcul este public şi nesupravegheat“

Doru Strîmbulescu, directorul Centrului de Artă şi Cultură «Constantin Brâncuşi», a spus că ar fi opera unor copii care s-au jucat în zona respectivă: „După cum se ştie, întreţinerea parcurilor şi a ceea ce se află în parcuri aparţine Primăriei Târgu Jiu, prin societatea Edilitara. S-a făcut curăţenie între timp. Am luat legătura cu responsabilul care se ocupă de curăţenia în parcuri şi mi s-a spus că parcul este public şi nesupravegheat, iar pe acolo trec diverse persoane şi, în special, copiii care se joacă. Nu există supraveghere video acolo şi nici poliţişti locali, dar nu se poate interzice accesul unor copii care vor să se joace acolo“.

Lavinia Truşcă, purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu, a declarat că în fiecare zi se face curăţenie în curtea casei Barbu Gănescu: „Se face zilnic curăţenie. Poate că acolo au intrat copiii şi s-au jucat“.

Trebuie să i se acorde o atenţie cuvenită

Doru Strâmbulescu a precizat că Masa Rebut trebuie să fie protejată, fiind o lucrare rămasă de la Brâncuşi: „Tot ceea ce se află în curtea casei Barbu Gănescu este istorie. Şi pietrele de râu care au fost aduse Brâncuşi trebuie păstrate în continuare şi puse în valoare. Sunt lucruri care ne-au rămas de la sculptor şi trebuie să avem grijă de ele“.

Sculptorul Paul Popescu spune că Masa Mică are o valoare deosebită pentru că este, până la urmă, un produs al marelui artist:

„Se cunosc cavităţile existente în tăblie. Este important ca Mesei Mici să i se acorde o atenţie cuvenită, pentru că este singura lucrare existentă în Târgu-Jiu, în afară de cele care se află în cadrul ansamblului monumental, care provine de la Brâncuşi. Dacă este nevoie, trebuie făcută o anumită restaurare, pentru că apa strânsă în acele cavităţi acţionează în detrimentul operei în perioadele îngheţ-dezgheţ“.

Povestea Mesei Mici

Masa Mică a apărut după ce Brâncuşi a regândit Masa Tăcerii la dimensiuni mai mari, asta şi pentru că pe tăblia primei mese au fost făcute unele însemnări cu care marele artist nu a fost de acord. „Actuala Masă a Tăcerii este rezultatul suprapunerii tăbliilor a două mese anterioare: una mai mică, realizată în anul 1937 şi alta de dimensiuni ceva mai mari, făcută pe comandă în anul 1938 (din travertin de Banpotoc). După Ion Mocioi, «Încă din toamna anului 1937, după defrişarea zăvoiului (acţiune terminată la 10 octombrie), poate în luna octombrie sau, cel târziu, în prima jumătate a luni noiembrie, Brâncuşi a cioplit, probabil singur, o masă rotundă din piatră de calcar, pe care a amplasat-o pe digul Jiului, la terminarea aleei noi amenajate în zăvoiul grădinei publice»“, arată într-o lucrare Sorin Buliga, reprezentant al Centrului de Cultură şi Artă Constantin Brâncuşi. 

În urma unui incident, Brâncuşi a decis să refacă masa. 

Barbu Brezianu aminteşte acest episod: „Iniţial, în lipsa lui Brâncuşi şi trecând peste voinţa lui, edilii din Târgu Jiu au dispus să se sape pe faţa tăbliei Mesei Tăcerii un text apologetic în care figura şi numele lui. În 1938, ultima dată când a venit în ţară, nemulţumit, sculptorul a cerut să fie răşluită inscripţia“. „Oricum ar fi fost, după acest eveniment Brâncuşi a intervenit pentru executarea unei alte mese de proporţii mai mari, probabil la 20 august 1938“, menţionează Buliga. 

Astfel, Brâncuşi a comandat o altă masă mai mare, tăblia având diametrul de 2,15 metri, iar piciorul de 1,75 metri. Dar, genialul sculptor a venit cu o altă idee. „Regândind proporţiile lucrării sau dorind să obţină o masă de proporţii mai mari, Brâncuşi a suprapus tăbliile celor două mese – din 1937 şi 1938 – şi a obţinut actuala Masă a Tăcerii. Astfel, această cea de-a treia variantă şi ultimă, este formată, în opinia lui I. Mocioi, din «tăblia mesei mari comandate la Deva: 2,15 m. diametru x 0,43 m. grosime şi din tăblia mesei originale devenită picior: 2,00 m. diametru x 0,45 m. grosime»“, mai arată Buliga în lucrarea sa.