Cum au ajuns electricianul Gheorghiu-Dej şi cizmarul Ceauşescu să pună mâna pe România - împrejurările nefaste care au adus ţării noastre doi dictatori

Nicolae Ceauşescu şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, cei doi conducători comunişti, au avut, la bază, meserii banale. Gheorghiu-Dej a fost electrician, iar Ceauşescu era cizmar. Gheorghe Gheorghiu-Dej chiar a realizat instalaţiile electrice la mai multe case din Târgu Jiu, în perioada în care a fost închis în lagăr.

Gheorghe Gheorghiu s-a născut la 8 noiembrie 1901, în Bârlad, într-o familie de muncitori. Părinţii săi sunt Tănase şi Ana Gheorghiu. „Tatăl lui era muncitor industrial. Nu şi-a văzut niciodată tatăl cu o haină nouă, iar celei pe care o purta, cu greu i se putea citi culoarea pe care o avusese la început. Leafa se ducea toată pe mămăligă. Pâine, copiii n-au văzut pe masă ani în şir“, se arată în biografia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, publicată la Editura Partidului Muncitoresc Român în 1951. absolvit patru clase la şcoala primară de băieţi nr. 2 din suburbia Podeni a localităţii Bârlad. Nu a fost un elev disciplinat.

La sfârşitul clasei I, Dej avea 31 de absenţe, iar media generală de 5,59. Cea mai mică notă a avut-o la religie, patru, iar cea mai mare, şapte, la scriere. A urmat învăţământul gimnazial în Moineşti. Şcoala mai există şi astăzi, sub denumirea Şcoala „Ştefan Luchian”.  A renunţat la şcoală şi a intrat ucenic la un cizmar din Moineşti.  Şi-a schimbat locurile de muncă în mai multe rânduri. A lucrat la o fabrică de cherestea din Dărmăneşti, după care la o postăvărie din Buhuşi. A intrat apoi ca lucrător în atelierul unui dogar din Piatra Neamţ, după care s-a angajat la un alt dogar din Moineşti. 
 

La vârsta de 15 ani, Gheorghe Gheorghiu avea mai multe calificări, dar s-a angajat ca ucenic electrician la Întreprinderea Petrolieră „Steaua României“ din Moineşti. Acesta a lucrat, ulterior, ca montator de maşini şi aparate electrice. În 1920, a plecat şi s-a angajat, în aceaşi meserie, la Societatea de tramvaie din Galaţi. Aici s-a înscris în sindicat şi a participat la o grevă generală.

Sergent, după trei ani de armată 

Viitorul lider comunist a urmat armata la Regimentul 3 Pionieri-Focşani. A ieşit cu gradul de sergent, după care s-a întors să lucreze la Societatea de tramvaie din Galaţi, de unde a fost concediat după o perioadă scurtă. S-a angajat, apoi, la atelierele CFR Galaţi, iar în vara anului 1931 a ajuns, pe motive disciplinare, la Atelierele CFR din oraşul Dej, oraş care avea să se regăsescă în numele conducătorului comunist. Răposatul părinte greco-catolic Alexandru Nicula a relatat pentru Adevărul impresia pe care i-a lăsat-o Gheorghe Gheorghiu:  „A fost un depravat, un curvar şi un beţiv, asta a fost! Nu-i plăcea munca, era un plimbăreţ cu idei comuniste. Îşi pierdea nopţile prin bodegi, bând cot la cot alături de prietenii lui ceferişti“.

Deţinut în lagărul de la Târgu Jiu

În anul 1930 a intrat în Partidul Comunist Român. Este arestat în martie 1933 pentru organizarea grevei de la Atelierele Griviţa. Este condamnat la închisoare. A stat în puşcării până în anul 1944. A ajuns, astfel, şi în lagărul de deţinuţi politici de la Târgu Jiu, unde a fost închis alături de Nicolae Ceauşescu. 

Gheorghe Gheorghiu Dej, alături de ceilalţi deţinuţi, a avut un regim de detenţie mai deschis şi putea să meargă la muncă la diverse unităţi sau chiar la cetăţeni din Târgu Jiu. Potrivit muzeografului Albinel Firescu, Gheorghe Gheorghiu Dej a realizat instalaţiile electrice la mai multe case din Târgu Jiu. Una dintre acestea este casa cunoscutului medic Constantin Lupescu. Potrivit istoricului Gheorghe Gorun, acesta ar fi beneficiat, după venirea comuniştilor la putere, de ajutorul lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Comuniştii îi confiscaseră toată averea, iar medicul i-a cerut ajutorul tânărului pe care îl avusese la muncă. Astfel, doctorului i s-a restituit casa, care devenise sediul Securităţii, precum şi cabinetul medical.

Şi Grigore Haidău, profesor pensionar şi un pasionat cercetător  ai istoriei locale, ne spune că multe case din Târgu Jiu au intalaţiile electrice realizate de Gheorghe Gheorghiu Dej : „După cum se ştie, multe  case din Târgu Jiu au instalaţiile electrice făcute de Gheorghiu Dej, dar şi de Gheorghe Apostol. Aveau parte de o detenţie mai liberă". 

La numele iniţial de Gheorghe Gheorghiu i-a fost alăturat cel de Dej, care provine, potrivit unor istorici, de la faptul că în oraşul clujean s-a lansat ca om politic. 

Nicolae a fost luat la Bucureşti de sora lui mai mare

Nicolae Ceauşescu s-a născut la 26 ianuarie 1918, la Scorniceşti, într-o familie de ţărani.  Nicolae Ceauşescu a făcut primele patru clase la şcoala din sat, într-o clasă unde se predea la simultan. Nicolae mergea la şcoală desculţ şi nu avea cărţi, pentru că părinţii erau sărăci. Tatăl, Andruţa, deţinea trei hectare de pământ şi câteva oi. Acesta mai lucra şi ca croitor ca să suplimenteze veniturile familiei. Era recalcitrant şi era un împătimit al alcoolului. Despre mama lui Nicolae Ceauşescu se ştie că era o femeie supusă şi muncitoare. Casa în care trăiau avea doar două încăperi. Cei zece copii şi părinţii pe laviţe întinse pe lângă pereţii casei.

Nicolae Ceauşescu a ajuns în Bucureşti, la vârsta de 11 ani, ca să se facă cizmar, la fel ca alţi doi fraţi de-ai săi. A fost luat de către sora mai mare Niculina, care a fost pentru el, dar şi pentru ceilalţi doi fraţi, mamă şi tată. A lucrat ca ucenic cizmar într-un atelier din Bucureşti.  Ca ucenic a intrat în legătură cu tineretul sindical de pe lângă sindicatul „Ciocanul“.

Arestat la 15 ani

Prima arestare a lui Ceauşescu a avut loc în 1933, pe când avea doar 15 ani, pentru că răspândise manifeste cu ocazia unei greve şi îndemnase la acte de sabotaj. În următorii ani a fost arestat de mai multe ori. Nicolae Ceuşescu a fost condamnat la ani grei de închisoare corecţională pentru activitate comunistă, infracţiuni contra liniştii publice şi uneltire contra ordinii sociale.

Prima condamnare a avut loc la data de 6 iunie 1936. Tribunalul Braşov l-a condamnat la doi ani de închisoare, plus şase luni pentru sfidarea curţii, 2.000 de lei amendă şi un an de domiciliu forţat în Scorniceşti. Cea mai mare parte a pedepsei a ispăşit-o la Doftana. Ceauşescu era descris de colegii de celulă ca invidios, răzbunător şi dur. Când a ieşit din închisoare, începuse să capete o anumită faimă ca urmare a „calităţilor“  şi a devenit membru în conducerea organizaţiei de tineret a partidului.

Intelectualii nu aveau acces la funcţii de răspundere

Istoricul gorjean Cornel Şomâcu consideră că la conducerea partidului comunist nu puteau să ajungă intelectualii, pentru că erau dezavuaţi: 

„Educaţia celor doi a influenţat, categoric, modul de a conduce ţară. Un alt tip de conducător, intelecutual, nu ar fi avut loc, pentru că era obligatoriu să provină din rândul clasei muncitoare. La un moment dat s-a pus problema să vină Miron Constantinescu ca premier, în timpul lui Dej, iar, mai apoi, ca lider al partidului. La fel s-a întâmplat şi cu Lucreţiu Pătrăşcanu. Ei nu au avut loc pentru că erau intelectuali, iar într-un guvern comunist, intelectualşii nu aveau ce să caute în funcţii de răspundere mare. Condiţia obligatorie era să provină din rândul clasei muncitoare, care aveau la bază diferite meserii“. 

Cornel Şomâncu consideră că cei doi lideri comunişti au fost dotaţi cu un intelect peste medie: „Au reuşit să se ridice peste statutul lor. Cei care spun despre Dej sau Ceauşescu că au rămas la statutul de electrician sau de cizmar consider că sunt într-o eroare. Au reuşit să conducă o ţară şi să o reprezintă în relaţile externe. Au fost dotaţi cu un intelect peste medie, pentur că altfel nu ar fi putut ajunge la putere şi să se menţină acolo o perioadă îndelungată“.