Codul secret lăsat de Brâncuşi în Poarta Sărutului - opera ascunde detalii despre locul comorilor nepreţuite ale dacilor - ipoteza controversată a unui cercetător

Un cercetător al operei lui Brâncuşi consideră că una dintre lucrările marelui sculptor ascunde o hartă precisă a unui important loc din România, „loc unde Brâncuşi a considerat că s-ar afla cea mai de preţ comoară a dacilor, mai valoroasă decât orice cantitate de aur“. Pavel Floresco este autorul lucrării „Brâncuşi, enigma“, în care prezintă această ipoteză cu totul nouă în privinţa operei sculptorului născut în satul gorjean Hobiţa.

Cercetătorul consideră că artistul a lăsat anumite indicii cu privire la locul unde s-ar afla comoara dacilor: „Artistul se pare că ne-a lasat el însuşi indicii privind locaţia posibilă sau calea de acces spre un nedescoperit sanctuar carpatin, cel mai probabil de sorginte speologică, iar una dintre mărturisirile sale elocvente în această privinţă poate fi citită şi în lucrarea lui Grid Modorcea, «Brâncuşi înainte de Brâncuşi»: «Aici locuiau dacii, care îşi spuneau nemuritori. Aici, în vârfurile de nepătruns pentru cei mai mulţi ale Retezatului, Zamolxe, înţeleptul, a intrat într-o peşteră de unde veghează şi acum...». Versiunea completă este însă la Tretie Paleolog, în «De vorbă cu BrâncuşiW, de unde se mai poate afla, în plus, că «Pe aici trece semnul pământean ce răspunde celui din cer îndreptat spre constelaţia lui Hercule»“.

În ce peşteră se ascunde comoara dacilor 

Pavel Floresco avansează şi câteva peşteri ca posibile locaşuri pentru comoara dacilor. Astfel, aceasta s-ar putea afla în Peştera Zeicu, Dîlma cu Brazi, cea din Piatra Topliţei sau Alunii Negri.

„Printre grotele strict ale Retezatului, care să corespundă indicaţiilor lui Brâncuşi, adică să fie de altitudine, respectiv accesibile doar exploratorilor experimentaţi, ar fi Peştera Zeicu, Dîlma cu Brazi, cea din Piatra Topliţei sau Alunii Negri. Calea de comunicare între aceste caverne, eventual un imens labirint speologic de legendă al vechilor daci, rămas necunoscut, ar fi o posibilitate cel puţin geologică, deoarece rocile calcaroase din sudul Munţilor Retezat au continuitate în Munţii Godeanu şi Vîlcan. Nu este exclusă nici varianta ca legendarul drum să fi combinat mai multe trasee subterane cu comunicare între ele sub cerul liber, prin văile cursurilor de apă sau ale pâraielor, la limita unor diferenţe de nivel de 1100 metri. Alexandru Borza, prin lucrarea "Sanctuarul dacilor", este, de asemenea, preocupat de centrul cultului geto-dac şi consideră că locaţia sacră este unul dintre vârfurile Munţilor Godeanu, unde, la altitudinea de 2291 metri, se află o peşteră, fie ea de dimensiuni reduse. Mulţi dacologi rămân, însă, adepţii vechilor legende referitoare la peşterile Polovragi şi Ialomicioara, deşi acestea nu sunt situate la altitudine, existând chiar preocupări arheologice care vizează un templu subteran de dimensiuni fabuloase“, arată Pavel Floresco.  

Codul lui Brâncuşi

Conform lui Pavel Floresco, Poarta Sărutului ar conţine un adevărat cod lăsat de artist cu locurile unde s-ar afla comorile dacilor:

„Codul Brâncuşi este realmente năucitor; se pare că genialul artist a dorit cu orice preţ să facă din România centrul lumii, leagănul unei foarte vechi sau a celei mai vechi religii, sămânţa unei întregi civilizaţii – toate acestea născute din inestimabile vestigii ancestrale, existente sau presupuse a exista pe aria dintre Carpaţi şi Dunăre, comori poate doar mitologice, poate chiar reale... Există şi o continuare a acestor ipoteze, ce prezintă, pe de o parte, argumente în favoarea unei posibile teorii a colaborării lui Brâncuşi cu Henri Coandă - chiar colegi de ucenicie, cândva, în atelierul lui Auguste Rodin - pentru căutarea reţetei nemuririi sau a pietrei filosofale şi, pe de altă parte, repere ale sanctuarului dacic, considerat cel mai vechi templu divin al tuturor timpurilor. Se pare că, potrivit unei sculpturi brâncuşiene cu semnificaţie complementară de hartă, Peştera Ialomicioara adăposteşte, într-o grotă inaccesibilă, nepreţuite valori ancestrale, iar o a doua peşteră ce ar putea conţine elixirul vieţii şi alte inestimabile comori este Scărişoara“.