Întâlnirea istorică între Iancu Jianu şi Tudor Vladimirescu. Misiunea diplomatică pe care haiducul a îndeplinit-o cu preţul libertăţii

Iancu Jianu s-a întâlnit cu Tudor Vladimirescu

Domnitorul Ţării Româneşti a încercat să-l cumpere pe haiducul Iancu Jianu cu o funcţie de judecător, dar nestăvilitul oltean nu a putut fi potolit şi s-a alăturat revoluţiei lui Tudor Vladimirescu din anul 1821.

Haiducul Iancu Jianu s-a căsătorit cu Sultana Gălăşescu, o domniţă din suita domniţei Ralu, fiica domnitorului Caragea, iar un an mai târziu, în anul 1818, se produce schimbarea de domnie. Caragea, de teama frământărilor, părăseşte tronul, fugind în Italia cu o avere imensă.

Pe tron vine Alexandru Şuţu, care se dovedeşte neîndurător la încasarea birurilor. Iancu Jianu se afla în atenţia noului domnitor ca urmare a trecutului său şi mai ales că nemulţumirea creştea în rândul populaţiei. Pentru a-l ţine departe de lupta populaţiei care se prefigura, noua domnie i-a acordat funcţia de judecător de Romanaţi.

„Planul autorităţilor va eşua. Într-adevăr, anii petrecuţi în haiducie l-au făcut pe Jianu să înţeleagă că schimbările structurale în ţările române nu se putea produce decât printr-o ridicare generală a poporului român, adică printr-o revoluţie care să ducă la făurirea unui stat naţional unitar independent şi democratic, în limitele unei noi orânduiri, cea burgheză“, arată istoricul Paul Barbu. 

Întâlnirea a avut loc în localitatea vâlceană Oteteliş

În anul 1821, Iancu Jianu se alătură revoluţiei lui Tudor Vladimirescu.

„Întră în oastea revoluţionară a lui Tudor Vladimirescu însoţit de alţi 21 de tovarăşi de luptă, toţi având experienţa armelor, formată în timpul anilor îndelungaţi de haiducie. Întâlnirea a vut loc, după câte se pare, la Oteteliş (Vâlcea), în timp ce Tudor se afla în desfăşurarea marşului său triumfal spre capitală. Evenimentul este consemnat de un martor ocular, care nota că, la mănăstirea Muşeteşti, au sosit «domnul Tudor, olteanul din Vladimiri, alăturea de Iancu, marele haiduc dă poteră de pre apa Jiului, ce au venit de dincoace de Oteteliş». Iancu se afla printre cei 53 de boieri, care alături de mitropolit şi cei doi episcopi, dau înscris lui Tudor, la 23 martie, că aderă la revoluţie. Bun cunoscător de oameni şi de locuri, cunoscând, poate, şi limba greacă, el s-a bucurat de atenţia conducătorului revoluţiie, mai ales că avea şi un bun renume în ţară“,

menţionează Paul Barbu. 

Misiunea care avea să-i aducă arestarea

Tudor Vladimirescu i-a încredinţat lui Iancu Jianu o misiune diplomatică. Asfel, în urma dispoziţiei revoluţionarului, Divanul în înmânează lui Iancu Jianu şi stolnicului Constantin Borănescu 500 de taleri pentru a merge la paşa de la Silistra cu un document destinat Porţii în care era prezentat scopul revoluţiei, şi anume de luptă împotriva regimului fanariot şi nu împotriva ocupaţiei otomane. Paşa a primit înscrisul, dar i-a şi reţinut pe cei doi emisari. Între timp, revoluţia lui Tudor a fost înăbuşită.

După ce a revenit în ţară, Iancu Jianu s-a adăpostit la Braşov, după care la Chilii, un sat pe malul Oltului, unde îşi construise o casă fortificată, aflată la zece kilometri de Caracal, unde se ocupă de agricultură. El se revoltă în anul 1823 şi începe să haiducească din nou, fiind ulterior arestat. Este eliberat şi se reîntoarce la la casa sa de Chilii, unde continuă să se ocupe cu agricultura.