VIDEO Pomicultorii îşi hrănesc animalele cu „Frumosul de Voineşti“. Producător: „Merele se strică în depozit“
0
Problemele pompicultorilor români par să se nu mai termine. În urma importurilor masive de mere din Polonia, Italia sau Ungaria, producătorii români nu mai reuşesc să îşi vândă marfa, care ajunge să se strice în depozite, fie ele şi dotate cu instalaţii de climatizare.
În perioada aceasta, într-un depozit cu temperatură controlată din comuna dâmboviţeană Malu cu Flori, pomicultorii sortează de zor merele bune de cele stricate, pentru a vedea se mai poate valorifica.
“Le sortăm pe cele bune de cele stricate. De zile întregi facem asta pentru că patronul are foarte multe mere. Din toamnă erau în depozit şi risca să le arunce pe toate dacă nu le sorta. Pe cele stricate le strângem şi le facem borhot şi apoi ori ţuică. Nici animalele nu le mai mănâncă pe astea stricate”, ne-a sus doamna Maria.
Frumosul de Voineşti este aruncat pe câmp
Aşa se face că, pentru a nu le arunca la gunoi, pomicultorii preferă să dea merele animalelor. Vacile şi oile aproape că se bat pe delicatesele de pe Valea Dâmboviţei.
“Deşi au stat la temperaturi scăzute, în jur de zero grade, multe din mere s-au stricat pentru că ar fi trebuit să fie livrate încă din toamnă, dar nu au fost solicitări. Nici cu 60-70 de bani nu reuşeam să le vând. Să le dau pe nimic? Nici chiar aşa. În jur de 250-300 de tone de mere s-au stricat şi le-am dat la vaci, la oi, la toate animalele pe care le am, ca să nu le pierd degeaba şi să le arunc la groapa de gunoi”, ne-a spus Eugen Marin, producător.
Supermarket în Voineşti, cu mere din Polonia
Cel mai bine s-au păstrat merele din soiul Starkinson care este livrat în şcoli.
“În această perioadă îl livrăm la programul <<Mărul în şcoli>>. Asemenea mere cum am eu, în supermarket, în mănunchi de 4 mere, costă aproximativ 7 lei. Spun ei că un kilogram costă 13 lei. Găsim mere din Polonia, Italia în marile magazine. O mare bătaie de joc la adresa pomicultorilor de pe Valea Dâmboviţei consider că este supermarketul care s-a deschis la Voineşti, în centrul bazinului pomicol şi în care nu găsim româneşti. Mie, merele de acea dimensiune nu mi-au fost acceptate în programul guvernamental”, mai spune Eugen Marin.
Pomicultorul a recoltat în 2017 peste 1.000 de tone, în condiţiile în care o treime din această canitate s-a stricat. Spune că greutăţile pentru pomicultorii de pe Valea Dâmboviţei au început în 2007, când România a aderat la UE.
“Măria sa, mărul, a însemnat foarte mult pentru pomicultorii de pe Valea Dâmboviţei, dar de la integrarea europeană lucrurile nu au mai stat aşa. În zona noastră au apărut firme care comercializează mere din Polonia. În 2016 nici nu se poate vorbi de un profit, pentru am mers bară la bară. Nu ştiu exact la ce preţ sunt cumpărate de acolo, dar cert este că şi producătorii polonezi, dar şi cei unguri au beneficiat din plin de reconversia în pomicultură, ocazie cu care şi-au refăcut tot patrimoniul pomicol. Au plantaţii super intensive, de mare densitate, de mare producţie la hectar, au parte de subvenţii mai mari decât în România, dar probabil şi alte beneficii din partea statelor”, mai spune acesta.
Se încarcă comentariile...
