Sfârşitul domnitorului Petru Cercel. Urât de boieri, a fost unul dintre cei mai culţi conducători ai Ţării Româneşti

Sfârşitul domnitorului Petru Cercel. Urât de boieri, a fost unul dintre cei mai culţi conducători ai Ţării Româneşti

Statuie Petru Cercel FOTO Ionuţ Dima

Petru Cercel a fost domn al Ţării Româneşti (29 aug./8 sept. 1583 – 6/16 apr. 1585), fiind fiul nelegitim al lui Pătraşcu cel Bun. A călătorit prin Europa ajungând în 1579, la curtea regelui Franţei, Henric III. În iunie 1583, cu sprijinul diplomatic al acestuia şi în urma plăţii unor sume imense de bani, este numit domn, iar la 29 aug./8 sept îşi făcea intrarea în Bucureşti.

 
Petru Cercel a avut un spirit renascentist reformator, dar şi-a atras ostilitatea boierimii. Sporirea birurilor pentru achitarea datoriilor contractate a produs nemulţumire în ţară, iar intrigile fostului domn Mihnea Turcitul au dus la chemarea sa la Poartă. 
 
Petru Cercel alege fuga în Transilvania (16 apr. 1585), dar ajuns în Ţara Bârsei, este prãdat de gărzile sale, şi încarcerat, la Huszt în Maramureş, de către guvernatorul Transilvaniei.  
 
În 1587 evadează cu gândul de a merge la Roma spre a obţine sprijinul papei, dar rămâne în nordul Italiei. Bazat pe sprijinul regelui Franþei, la 25 iul. 1589, sosea la Istanbul, unde tronul Ţării Româneşti era din nou scos la mezat. Mihnea are câşig de cauză, iar Petru Cercel este închis la Edikule. În urma unei noi intervenţii a lui Mihnea la Poartă, a fost ucis şi aruncat în mare, în drum spre insula Rhodos, unde fusese exilat.
 
"Poliglot şi posesor al unei bogate culturi, a fost supranumit Cercel după cercelul purtat în ureche conform modei franceze. Curtea revine la Târgovişte din ianuarie 1584, unde Petru Cercel începe o amplă activitate edilitară, vizând transformarea oraşului într-o capitală de tip european. Este construită o casă domnească complet nouă, despărţită de casa lui Mircea cel Bătrân", se arată în Enciclopedia Oraşului Târgovişte. 
 

Grădina ZOO din Târgovişte, cea mai veche din ţară

 
Puţini ştiu că Grădina Zoologică de la Târgovişte, unul dintre punctele de atracţie ale fostei Cetăţi de Scaun, a fost primul loc din ţară unde au fost adăpostite “sălbăticiuni”. Cel care a avut această idee a fost chiar domnitorul Petru Cercel.
 
Totul se întâmpla pe când domnitorul Petru Cercel muta, în 1583, capitala ţării, de la Bucureşti la Târgovişte, la Curtea Domnească, în care trona semeţ, Turnul Chindiei.
 
Cronicile spun că valahul a adus specialişti italieni pentru a crea, lângă Turnul Chindiei, o zonă frumoasă de promonedă. Petru Cercel tânjea după celebrele “grădini italiene”, dar a dat comandă şi de “cuşti nespus de mari şi frumoase, în care să se adăpostească sălbăticiuni" , scrie Franco Sivori în “Călători străini despre Ţările Române”. De aici şi până la amenajarea primei Grădin Zaoologice din România, realizată în epoca medievală.
 

 
Grădina Zoologică a beneficiat mereu de sprijinul administraţiei locale, care an de an a dat bani pentru realizarea lucrărilor de întreţinere. Se întinde pe o suprafaţa de 4 hectare şi deţine în jur de 80 de specii de păsări şi animale, unele unicat în România : hipopotamul pitic (Hexaprotodon liberiensis), o specie de maimuţe - Mangabi negru cu moţ (Cercocebus atterimus ) sau vulturul pleşuv - (Aegypius monachus).

 

citeste totul despre: