Masivul Leaota, primul vârf cucerit în cadrul TOP 100

Peregrinările în masivul Leaota au continuat şi în acest week-end

De Ziua “Micii Unirii”, la 24 ianuarie 2017, montaniarzii dâmboviţeni grupaţi în jurul Asociaţiei Chindia Jurasic Park au lansat un nou proiect intitulat “TOP 100 – Topul cuceririi a 100 de vârfuri din România” până la data de 1 Decembrie 2018, Ziua Naţională a României, ziua în care întreaga suflare românească va sărbători Centenarul “Marii Uniri”.

Proiectul a debutat, simbolic, cu o mică expediţie în masivul Leaota, pentru a atinge vârful Românescu, un nume reprezentativ pentru culmea muntoasă ce despărţea vechile provincii istorice, Ţara Românească şi Transilvania. În data de 29 ianuarie 2017, un grup de 8 montaniarzi a ajuns cu două autoturisme până în zona Mănăstirii “Ziduri”, apoi per-pedes, pe valea Marginea Domnească până au întâlnit marcajul “cruce albastră” care vine din valea Dâmboviţei. A urmat un scurt, dar intens urcuş până în şaua de sub Stână de Piatră acolo unde s-a făcut o mică pauză de energizare şi ajustare echipament.

Practic, s-a intrat pe traseul de creastă al Leaotei, care face legătura între cabanele Leaota şi cabana Padina, din masivul Bucegi. Chiar dacă este luna ianuarie, zăpada se găseşte numai în zonele mai umbroase sau pe făgaşuri, iar urcuşul spre “ţinta” zilei se face pe poteci deschise de animalele care pasc, în sezonul de vară, pe aceste plaiuri ierboase. Vremea a fost frumoasă, fără temperaturi excesive sau rafale de vânt. Vârful Românescu are altitudinea de 1713 m, dar este bine conturat pe creasta Leaotei de pe el putându-se efectua adevărate tururi de orizont către masivele Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Piatra Craiului, Bucegi, Piatra Mare, Baiului.

Conform legendelor locale, numele masivului Leaota ar putea proveni de la unul din domnitorii Ţării Româneşti (Basarab Laiotă cel Bătrân /mai multe perioade între 1473 şi 1477 sau Laiotă Basarab – scurtă domnie în1544) sau chiar de la unul din căpitanii lui Mihai Viteazul, Leaotă, împroprietărit cu acest munte pentru faptele sale de vitejie („Hrisovul lui Leaotă” – 1621). Oricum, toponimia locurilor aminteşte din plin de această cale directă de legătură între Curtea Domnească de la Târgovişte şi vechile (chiar primele) capitale ale Ţării Româneşti (Câmpulung-Muşcel şi Curtea de Argeş). Găsim aici muntele, culmea şi valea “Marginea Domnească”, găsim pârâul şi valea “Hotarului”, găsim muntele “Prislopului”, ca loc de trecere între cele două zone istorice. În acest context, numele de “Românescu” dat unui vârf care se vede foarte clar atât din valea Dâmboviţei, cât şi din valea Ialomicioarei (Runcului) este cât se poate de justificat pentru un reper de unde se văd multe aşezări din Ţara Bârsei. 

În aceeaşi zi s-a mai făcut şi vârful Frumuşelu (1750 m) urmând ca întreaga creastă Leaota-Bucegi (peste 30 de kilometri) să fie făcută, în funcţie de evoluţia vremii, în cursul lunii februarie. 

Peregrinările în masivul Leaota au continuat şi în acest week-end, iar duminică 5 februarie, un grup de 10 montaniarzi a urcat la Schitul Cucuteanca, un aşezământ monahal unic pe plaiurile dâmboviţene (poate chiar din România) pentru a se ruga la mica bisericuţă aflată în mijlocul unei poieni de pe plaiul Cucuteanca şi a ajuta, cu ceva alimente, comunitatea respectivă. Cu toate că vremea a început să se schimbe (o uşoară măzăriche şi ger), s-a urcat până pe vârful Măguri (1439 m), alt loc de belvedere spre zona sudică (se vede inclusiv Lacul de la Pucioasa) sau spre culmile Leaota-Rătei. Coborârea s-a făcut pe lângă Stâna din Măguri, cu trecere pe la ramificaţia numită La Stâlpuleţ (drum forestier spre valea Raciului) şi ajungere la fosta „căşerie” din valea Vaca, locul unde fuseseră lăsate maşinile.

După două ture în zona dâmboviţeană, la sfârşitul acestei săptămâni se preconizează o ieşire în masivul Piatra Mare, pentru atingerea vîrfului cu acelaşi nume, cea mai înaltă cotă atingând 1844 m.

Antrenamente locale pentru obiective europene. În această vară va continua TOP 28, cu o posibilă premieră românească pe creste europene. Vom reveni cu informaţii şi imagini, la momentul definitivării etapelor logistice (transport, cazări, sponsorizări etc.).